AVERTISMENT. Ministerul Sănătății, de Ziua Mondială fără Tutun: Nici fumatul, nici nicotina inhalată nu au rol protector față de infectarea cu virusul SARS-CoV-2

Într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei Mondiale fără Tutun, Ministerul Sănătății reiterează apelul la renunțarea la acest obicei, făcând referire la efectele nocive ale consumului de tutun și ale fumatului pasiv. Oficialii MS atrag atenția că actualul context epidemiologic este cu atât mai periculos pentru fumători.

În 2020, campania inițiată de Organizația Mondială a Sănătății, la care se alătură Minsterul Sănătății, se îndreaptă către protejarea tinerilor de acțiunile manipulative privind promovarea produselor ce conțin tutun, cât și către prevenirea consumului acestora de către tineri.

Astfel, Ministerul Sănătății încurajează fiecare cetățean să se informeze din surse sigure, dar și să devină conștient și să respingă numeroasele și variatele informații false promovate, astfel încât copiii, adolescenții și tinerii de azi să fie „o generație fără tutun”.

ANALIZA de 10 Rusia lui Putin are nevoie de China lui Xi, dar și reciproca este valabilă. Beijingul nu-și permite să piardă atuurile câștigate prin parteneriatul cu Moscova, interesele se suprapun chiar și acolo unde politicile diferă

10:00

ECONOMIE Petrișor Peiu face radiografia economiei în recesiune. Ce arată cifrele despre măsurile luate de Bolojan

09:53

„La nivel global, produsele din tutun ucid peste 8 milioane de oameni în fiecare an, iar peste 1 milion dintre aceștia mor din cauza expunerii la fumat pasiv. Regiunea Europeană a OMS înregistrează una dintre cele mai mari prevalențe ale consumului de tutun din lume, generând o povară masivă pentru sănătate și economie, precum și inegalități enorme în ceea ce privește sănătatea”, arată Ministerul Sănătății, printr-un comunicat transmis duminică.

Adolescenții au trecut pe țigări electronice și produse din tutun încălzit

Potrivit oficialilor MS, în România, ultimele studii realizate de Institutul Național de Sănătate Publică în colaborare cu OMS și CDC Atlanta în perioada 2004 – 2018 arată o evoluție importantă a fenomenului fumatului în rândul copiilor, adolescenților și tinerilor. Astfel, în rândul adolescenților de 13-15 ani, s-a diminuat rata de scădere a consumului de țigări: în 2017 erau cu doar 8,3% mai puțini fumători curenți decât în 2013, în timp ce în 2013 fuseseră cu 30,3% mai puțini fumători curenți față de 2009.

În același timp, adolescenții au început să fumeze țigări electronice astfel încât procentul elevilor care fumau curent țigări electronice a fost, în 2017, aproape egal cu cel al elevilor care fumau țigări „clasice”: 8,2% respectiv 8,6%. Mai mulți băieți par să fumeze curent țigări electronice decât țigări obișnuite (10,1% versus 9,8%). In anul 2017 s – a constat că, dintre copiii care au încercat țigaretele electronice, mult mai mulți (53%) au ajuns să le folosească în mod curent, comparativ cu anul 2013 (37,8%).

În 2017, după doar un an de promovare, produsele din tutun încălzit erau deja cunoscute de o cincime (20,6%) din elevii de 13 – 15 ani, iar 3,1% din această categorie de vârstă afirmau că fumează astfel de produse în mod curent (în ultimele 30 de zile).

În rândul tinerilor cu vârsta între 15 și 24 de ani, evoluția prevalenței fumatului de țigarete între 2010 și 2018 a înregistrat cea mai mare creștere, de 48,3%, în rândul acestei categorii de vârstă. Astfel, dacă în populația generală prevalența fumătorilor de țigarete a crescut cu 12,6% (de la 26,7% în 2011 la 30% în 2018), în rândul adulților tineri, 15-24 ani, a crescut de la 22,6% în 2011 la 33,5% în 2018.

Potrivit MS, deși procentul adolescenților care fumează țigări este în ușoară scădere, acest beneficiu este contracarat de faptul că din ce în ce mai mulți copii și adolescenți de 13 – 19 ani încearcă și apoi fumează curent țigări electronice și produse din tutun încălzit.

Prin fumat, mucoasa respiratorie este fragilizată

„Consumul de nicotină în perioada adolescenței are consecințe negative semnificative mai ales din perspectivă cognitivă și comportamentală. Adolescența este o perioadă-cheie pentru dezvoltarea creierului, iar nicotina afectează major circuitele cerebrale responsabile de învățare și de controlul atenției, și crește susceptibilitatea pentru comportamente adictive. Inhalată, nicotina induce dependență indiferent de produsul care o furnizează (țigară clasică, electronică sau încălzită), astfel că adolescenții care inhalează azi nicotină, fie și ocazional, au un risc considerabil crescut să devină adulți care consumă zilnic tutun”, a trasmis Ministerul Sănătății.

„Ministerul Sănătății susține demersurile OMS de a contribui la crearea unei generații fără tutun și fără fumat pasiv. Fumatul este scump, iar fumătorii plătesc nu doar bani, ci și prin imagine alterată, sănătate afectată și deces prematur. Fumatul scade imunitatea organismului, fapt cu atât mai important în contextul actualei pandemii provocate de virusul SARS COV2. Nici fumatul, nici nicotina inhalată nu au rol protector față de infectarea cu acest virus; din contră, mucoasa respiratorie este fragilizată iar plămânul deja afectat”, se arată în documentul transmis.

Pentru luna martie, lună la jumătatea căreia în România a fost instituită starea de urgență, industria tutunului a virat la stat circa 1,5 miliarde de lei, o creștere de peste 25% față de anul trecut, și a devenit cel mai mare contribuabil la bugetul statului.