CONCLUZIE. România este cea mai puțin pregătită țară UE pentru a adera la zona Euro

Raportul Comisiei Europene concluzionează că România nu îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro.

Legislația din România nu este pe deplin compatibilă cu Tratatul UE

„Nu îndeplinește criteriile de stabilitate a prețurilor, finanțele publice, cursul de schimb și rata dobânzii pe termen lung”, arată raportul.

În ceea ce privește independența Băncii Naționale a României, Legea BNR și alte legislații trebuie adaptate în ceea ce privește aspectele prezentate mai jos.

Independență instituțională

Articolul 3 alineatul (1) din Legea BNR prevede că, la îndeplinirea sarcinilor lor, Banca Națională a României și membrii organelor sale de decizie nu pot solicita sau lua instrucțiuni de la autoritățile publice sau de la nicio altă instituție sau autoritate. BCE înțelege că dispoziția cuprinde atât instituții naționale, cât și străine, în conformitate cu articolul 130 din tratat și cu articolul 7 din statut. Din motive de securitate juridică, următoarea modificare a Legii BNR ar trebui să aducă integral această dispoziție cu articolul 130 din tratat și cu articolul 7 din statut.

EXCLUSIV „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu” începe marți, 29 septembrie, de la ora 20:30, live pe Gândul. Detalii despre noul proces pe numele lui Georgescu în timp ce Siegfried își caută drumul spre putere

15:09

VIDEO Ultimele emisiuni la Gândul la care a participat și Patrick André de Hillerin. Intervenția sa a plecat de la un editorial pe care îl semnase în ziar, „Un dâmb, un tâmp”

15:09

În plus, articolul 3 din Legea BNR nu interzice în mod expres Guvernului să încerce să influențeze membrii organelor de decizie ale Banca Națională a României în situațiile în care acest lucru poate avea un impact asupra îndeplinirii activităților sale de către Banca Națională a României. În acest sens, Legea BNR trebuie adaptată pentru a fi pe deplin consecventă cu articolul 130 din tratat și cu articolul 7 din statut, arată Raportul de Convergență 2020.

Raportul de Convergență 2020 oferă evaluarea sa asupra progreselor înregistrate de statele membre din afara zonei euro în ceea ce privește adoptarea euro.

Pe lângă stabilitatea cursului de schimb, criteriile de convergență includ stabilitatea prețurilor, finanțele publice solide și convergența ratelor dobânzilor pe termen lung. Croația și Suedia îndeplinesc criteriul stabilității prețurilor, Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și Suedia îndeplinesc criteriul privind finanțele publice, Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia și Suedia îndeplinesc criteriul ratei dobânzii pe termen lung.

România nu îndeplinește niciunul dintre criterii.

Raportul relevă, de asemenea, că inflația este mai mare decât cea permisă în cinci dintre cele șapte țări potențiale (excepțiile sunt Croația și Suedia), iar BCE a declarat că este preocupată de sustenabilitatea convergenței inflației în majoritatea acestora.

Pe lângă evaluarea condițiilor formale de aderare la zona euro, raportul constată, de asemenea, că legislația națională din fiecare din cele șapte state membre, cu excepția Croației, nu este pe deplin compatibilă cu regulile Uniunii Economice și Monetare.

Niciuna dintre cele șapte țări angajate legal să adopte moneda euro (Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia) nu îndeplinesc în prezent toate cerințele pentru adoptarea monedei unice a Uniunii Europene.

Raportul acoperă cele șapte state membre din afara zonei euro care sunt angajate legal să adopte moneda euro: Bulgaria, Cehia, Croația, Ungaria, Polonia, România și Suedia.

Niciuna dintre cele șapte țări nu este membru din Mecanismul cursului de schimb (ERM II)

Conform ultimului raport de convergență al Băncii Centrale Europene (BCE), în care oferă evaluarea progreselor înregistrate de statele membre din afara zonei euro în ceea ce privește adoptarea euro, niciuna dintre cele șapte țări nu îndeplinește criteriul cursului de schimb, întrucât niciuna nu este membru din Mecanismul cursului de schimb (ERM II).

Rapoartele de convergență trebuie să fie emise o dată la doi ani, independent de aderările potențial în curs de desfășurare din zona euro.

Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie care funcționează pentru oameni, a declarat: „Raportul de convergență de astăzi arată încurajarea progreselor din partea anumitor țări, deși mai sunt încă câteva repere care trebuie trecute înainte de a putea adera la zona euro.

Croația și Bulgaria se pregătesc să adere la Mecanismul cursului de schimb-ERM II

„Un pas important pe această cale este alăturarea la Mecanismul cursului de schimb-ERM II-, pe care Croația și Bulgaria se pregătesc în prezent. Salutăm eforturile ambelor țări în direcția acesteia.”

Există 19 țări din UE care fac parte din zona euro. Andorra, Monaco, San Marino și Orașul Vatican, care sunt membri non-UE, au acorduri cu UE pentru a utiliza euro și pentru a emite monedele proprii, dar nu sunt considerate parte a zonei euro de către Banca Centrală Europeană.

Ultima țară care a aderat la zona euro a fost Lituania în 2015.

Raportul de convergență, un instrument definitoriu în consultarea dintre decidenții de la nivel european

Pe baza raportului de convergență, Comisia înaintează o propunere Consiliului ECOFIN care, după consultarea Parlamentului European și după discuția dintre șefii de stat sau de guvern, decide dacă țara îndeplinește condițiile necesare și poate adopta euro.

Dacă decizia este favorabilă, Consiliul ECOFIN ia măsurile legale necesare și, pe baza unei propuneri a Comisiei, după consultarea BCE, adoptă rata de conversie la care moneda națională va fi înlocuită cu moneda euro, care devine astfel irevocabilă fixată.

Rapoartele de convergență sunt emise o dată la doi ani sau când există o solicitare specifică a unui stat membru de a evalua disponibilitatea de a adera la zona euro, cum ar fi Letonia în 2013.

Toate statele membre, cu excepția Danemarcei, sunt angajate legal să adere la zona euro. Prin urmare, raportul nu este reglementat de Danemarca, care a negociat un acord de renunțare la Tratatul de la Maastricht.

Prim-ministrul Ludovic Orban a declarat că Guvernul urmăreşte să atingă obiectivele necesare pentru ca România să îndeplinească criteriile de aderare la zona euro, dând ca exemplu, între altele, reducerea inflaţiei.

Premierul a fost întrebat despre faptul că un raport recent al Comisiei Europene stabileşte că România „nu mai îndeplineşte niciun criteriu pentru a adera la zona euro”.

„Evident, sunt 5 criterii pe care trebuie să le respectăm pentru a putea adera la zona euro. Toate aceste criterii sunt criterii care ţintesc sănătatea economiei româneşti. Vă dau exemplu pe inflaţie, există o reducere a inflaţiei pe care o veţi constata din datele Institutului Naţional de Statistică. De asemenea, în ce priveşte cursul de schimb, se vede că, deşi traversăm o criză economică, există o relativă stabilitate, dacă nu chiar o stabilitate a cursului de schimb, raportul leu/euro. De asemenea, în ceea ce priveşte ceilalţi indicatori pe care trebuie să-i respectăm, noi ne ducem înainte şi urmărim să atingem obiectivele necesare pentru ca România să îndeplinească criteriile de aderare la zona euro”, a declarat Ludovic Orban, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la finalul vizitei efectuată la Combinatul Siderurgic Liberty Galaţi.