Guvernul libanez și-a anunțat luni demisia

Guvernul Libanului, condus de Hassan Diab, i-a înaintat demisia președintelui țării, Michel Aoun, pe fondul protestelor provocate de criza economică cu care se confruntă țara, dar și ca urmare a exploziei de marți din portul Beirut.

GUVERN Momentul T-Zero pentru un nou guvern. Nicușor Dan discută astăzi cu partidele parlamentare pentru desemnarea candidatului de premier. Cine merge la consultări și la ce ore

06:00

CONTROVERSĂ Cine este Iuliia Mendel, fosta purtătoare de cuvânt a lui Zelenski, care a aruncat în aer imaginea președintelui ucrainean

06:00

Un oficial din cadrul Guvernului a declarat pentru CNN că demisia ar urma să fie anunțată luni seara.

Informația a fost confirmată pentru Reuters de către ministrul Sănătății de la Beirut, care a mai declarat că premierul va face anunțul în jurul orei locale 19:30 (19:30, ora României, n. red.).

Trei miniștri din Cabinetul Diab au demisionat deja, la fel ca șapte parlamentari.

Libanul se confrunta deja cu cea mai gravă criză economică din ultimele decenii, agravată și de pandemia de COVID-19, iar Guvernul a fost de-a lungul ultimelor luni ținta unor acuzații de corupție.

Explozia de marți, care a afectat cea mai mare parte a capitalei libaneze, a fost cauzată de o gravă neglijență, ceea ce a dus la o acutizare a nemulțumirilor în rândul populației.

Premierul Hassan Diab a ajuns la putere în luna decembrie, la două lui după ce protestele masive ale cetățenilor au dus la căderea guvernului precedent, condus de Saad Hariri.

Guvernul Diab este format în mare parte din tehnocrați și este sprijinit de majoritatea partidelor politice, inclusiv de gruparea șiită Hezbollah, susținută de Iran.

Acum, țara va fi nevoită să găsească un al treilea premier în mai puțin de un an, iar misiunea nu va fi una simplă, dată fiind situația actuală a Libanului.

Libanul, o țară afectată de mai multe crize în același timp

Lira libaneză și-a pierdut 70% din valoare din luna octombrie 2019, când au început protestele antiguvernamentale.

Nivelul sărăciei a crescut enorm, Banca Mondială estimând că mai bine de jumătate din populație va trăi în sărăcie până la finalul acestui an.

Guvernul nu a reușit nici să tempereze criza din sistemul bancar, în contextul în care statul nu a adoptat legea controlului de capital, ceea ce a agravat lipsa de lichidități.

Mai mult, băncile au impus limite în ceea ce privește retragerile de bani de la bancomate în ultimul an, ceea ce a afectat grav nivelul de trai din Liban. Între timp, miliarde de dolari ar fi fost retrași din țară de către oamenii de afaceri și politicieni, fapt care a agravat și mai mult criza de valută cu care se confruntă țara.

Criza financiară din Liban a fost agravată la începutul anului de restricțiile impuse de Guvern pentru limitarea numărului de cazuri de COVID-19.

Miniștrii din Guvernul Diab au acuzat în repetate rânduri elita politică de faptul că le-ar fi pus bețe în roate în ceea ce privește reformele. Mai mulți politicieni libanezi care au legături cu reprezentanții sectorului bancar au dus la întreruperea negocierilor cu Fondul Monetar Internațional după ce organizația internațională a cerut o reglementare mai strictă a activităților băncilor ca o condiție pentru acordarea unui împrumut Beirutului.

Protestele din acest weekend au fost unele dintre cele mai mari și mai violente care au avut loc la Beirut în ultimul an. Protestatarii au ocupat mai multe ministere și au aruncat cu pietre și alte obiecte în forțele de ordine. Poliția a folosit gaze lacrimogene, dar și gloanțe de cauciuc și gloanțe reale, pentru a controla mulțimea.

Autoritățile de la Beirut au anunțat că bilanțul exploziei petrecute marți în zona portuară a capitalei libaneze a ajuns la cel puțin 160 de morți.

Președintele țării, Michel Aoun, a anunțat că 2.750 de tone de nitrat de amoniu, folosit în fertilizatori, dar care este utilizat și pentru fabricarea de bombe, fusese depozitat timp de șase ani în portul Beirut fără măsuri de securitate, ceea ce Aoun a descris ca fiind „inacceptabil”.