Iohannis, de 23 August: Ne confruntăm cu provocări excepționale./ Orban: Asistăm și astăzi la încercări ale unor formațiuni politice de factură post comunistă de a bloca democrația

Președintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban au transmis, duminică, cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, mesaje în care fac apel la importanța cunoașterii istoriei și la vigilență în demascarea tentativelor de falsificare și de manipulare, care pot vulnerabiliza democrația.

„Cunoașterea istoriei este în strânsă legătură cu progresul democratic”, a transmis președintele Klaus Iohannis, duminică, în mesajul publicat pe site-ul Adminsitrației Prezidențiale cu ocazia Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

Ziua de 23 august, ziua Pactului Ribbentrop-Molotov, a fost stabilită de Parlamentul European, printr-o Declarație din anul 2008, ca Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Comunismului. Totodată, în anul 2011, Parlamentul României, prin Legea nr. 198, a declarat ziua de 23 august Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului.

FLASH NEWS Alexandru Nazare: Trebuie să ieşim din procedura de deficit excesiv în 2030 ca să aderăm la euro. Suntem la mijlocul drumului, nu ne permitem o pauză

13:45

CONTROVERSĂ Dominic Fritz, pus la zid de o organizație de revoluționari din Timișoara. Liderul USR este acuzat că a folosit idealurile și simbolurile Revoluției din 1989

13:37

Șeful statului a atars atenția că „în vremurile pe care le trăim, acțiuni și discursuri populiste și extremiste tulbură viața societăților noastre. În fața acestor acte sordide, avem obligația să rămânem vigilenți și să respingem energic și ferm orice încercare de glorificare a regimurilor totalitare și de creare de noi mituri sau versiuni istorice menite să vulnerabilizeze sistemul de valori europene”.

În plus, președintele face referire la încercările de falsificare și teoriile conspiraționiste din timpul actualei pandemii. „În această perioadă dificilă, când întreaga lume se confruntă cu efectele pandemiei de COVID-19, falsificările realității și cuvintele mincinoase au ucis mii de oameni prin ducerea în derizoriu a evidenței și negarea adevărului. În fața unui asemenea comportament întunecat și laș, trebuie să fim vigilenți în a discerne aceste amenințări în continuă schimbare. Să fim fermi și abili în confruntarea cu falsurile și să nu ne arătăm fragili în fața tentativelor de înșelare a semenilor noștri”

Și premierul Ludovic Orban a subliniat că o condiție esențială pentru ca greșelile trecutului să nu se mai repete vreodată o reprezintă conștientizarea răului făcut de orice regim totalitar și nedemocratic

„Din păcate, asistăm și astăzi la încercări ale unor formațiuni politice de factură post comunistă de a bloca democrația sau de a schimba direcția aleasă de români. Resping orice încercare a unor grupuri de interese politice de a reînvia metode de manipulare care amintesc de anii de dictatură”, a transmis șeful Executivului.

Mesajul lui Klaus Iohannis: Adevărul istoric, farul care ghidează România democratică

„Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat pe 23 august 1939, a însemnat începutul celei mai întunecate perioade din istoria recentă pentru Europa Centrală și de Est. Băile de sânge, milioanele de vieți curmate, crimele în masă, actele de genocid, deportările, atitudinea disprețuitoare față de drepturile și libertățile fundamentale au fost consecințele traumatizante ale acestui crud și cinic pact. Jumătate din continentul european s-a confruntat cu cele mai odioase acte ale regimurilor totalitare, dictaturile provocând moarte și suferință timp de mai multe decenii, inclusiv după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Amintirea pactului criminal din 1939 și a efectelor sale tragice trebuie să educe, să îndrume, să avertizeze și să împiedice încercările de falsificare a istoriei.

Cunoașterea istoriei este în strânsă legătură cu progresul democratic. Democrația autentică se consolidează, în mod natural, într-o societate care își cunoaște și își asumă istoria. De aceea, condamnarea fermă a fascismului și comunismului nu este o formalitate ori o simplă evocare, ci reprezintă un act necesar pentru protejarea și promovarea principiilor democratice și ale statului de drept.

În această zi ne amintim și omagiem actul curajos al Regelui Mihai și eroismul Armatei române, care au reușit, la 23 august 1944, să redea națiunii demnitatea și țării noastre cursul care a condus-o la victoria aliaților de acum 75 de ani. Cred cu tărie că, în ciuda numeroaselor falsificări și minciuni inventate vreme de aproape jumătate de veac, acest eveniment trebuie să rămână în istorie ca un exemplu remarcabil de viziune, responsabilitate, sacrificiu, unitate și solidaritate.

În această perioadă dificilă, când întreaga lume se confruntă cu efectele pandemiei de COVID-19, falsificările realității și cuvintele mincinoase au ucis mii de oameni prin ducerea în derizoriu a evidenței și negarea adevărului. În fața unui asemenea comportament întunecat și laș, trebuie să fim vigilenți în a discerne aceste amenințări în continuă schimbare. Să fim fermi și abili în confruntarea cu falsurile și să nu ne arătăm fragili în fața tentativelor de înșelare a semenilor noștri.

În vremurile pe care le trăim, acțiuni și discursuri populiste și extremiste tulbură viața societăților noastre. În fața acestor acte sordide, avem obligația să rămânem vigilenți și să respingem energic și ferm orice încercare de glorificare a regimurilor totalitare și de creare de noi mituri sau versiuni istorice menite să vulnerabilizeze sistemul de valori europene.

Ne confruntăm cu provocări excepționale, care ne cheamă să acționăm în unitate și solidaritate. Este nevoie de un efort comun pentru a garanta și proteja democrația, statul de drept, drepturile și libertățile fundamentale, precum și demnitatea umană.

Trecutul nu mai poate fi schimbat, dar viitorul depinde de fiecare dintre noi. Politicienii care refuză din nou să asculte vocea poporului demonstrează că nu au înțeles că victoria împotriva regimurilor totalitare și dictatoriale a fost plătită cu prețul vieții multora care au luptat cu dedicație și curaj pentru libertatea noastră.

Putem garanta pacea și prosperitatea doar prin cunoașterea adevărului istoric. Generațiile tinere trebuie să cunoască ororile, represiunile în masă, crimele și suferințele pe care, cu bună știință, le-au provocat regimurile totalitare, sub diferite forme.

Noi trebuie să respectăm datoria sacră de a onora și prețui amintirea și sacrificiul victimelor inocente. Amintindu-le, nu le onorăm doar memoria, ci ne apărăm viitorul în fața răului”

Mesajul lui Orban: „Resping orice încercare a unor grupuri de interese politice de a reînvia metode de manipulare care amintesc de anii de dictatură”

„Comemorăm astăzi victimele fascismului şi comunismului, cu gândul la zecile de milioane de oameni din întreaga lume deportați, torturați, privați de libertate, de drepturile fundamentale și chiar uciși în urma acțiunilor abuzive și criminale ale regimurilor dictatoriale care au umbrit istoria secolului trecut și care ne-au afectat și pe noi, pe români.

Mărturiile despre acele vremuri sunt dureroase și reprezintă o veritabilă pledoarie pentru condamnarea fermă a crimelor comise de regimurile totalitare și autoritare. Alegerea datei de 23 august ca zi de comemorare a victimelor fascismului și comunismului amintește semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, în 1939, care practic a însemnat împărțirea Europei între două sfere de influență nefaste, nazistă și stalinistă, și declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, cu consecințe ireparabile pentru oameni, pentru multe state și pentru întreaga lume.

Coșmarul unor regimuri totalitare a continuat zeci de ani pentru mulți dintre europeni, inclusiv pentru români. Printr-o coincidență istorică, după exact cinci ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov, ieșirea din război a României, la 23 august 1944, avea să însemne pentru țară și începutul sovietizării, teroare, opresiune și interzicerea pluralismului politic. Generații întregi au fost private de drepturi și libertăți fundamentale, au fost distruse vieți, iar democrația a fost călcată în picioare.

Acum, după mai bine de trei decenii de când românii și-au redobândit libertatea și dreptul la democrație, cea mai potrivită reparație morală pentru cei care s-au opus dictaturii roșii este să le păstrăm vie amintirea, să le respectăm suferința și să susținem continuarea investigațiilor care vizează regimurile totalitare, pentru ca legea să facă dreptate atât cât se mai poate.

Conștientizarea răului făcut de orice regim totalitar și nedemocratic este o condiție esențială pentru ca greșelile trecutului să nu se mai repete vreodată. Din păcate, asistăm și astăzi la încercări ale unor formațiuni politice de factură post comunistă de a bloca democrația sau de a schimba direcția aleasă de români. Resping orice încercare a unor grupuri de interese politice de a reînvia metode de manipulare care amintesc de anii de dictatură.

Cu respect și compasiune față de victimele tuturor regimurilor totalitare, voi fi mereu un susținător al democrației și al voinței exprimate de români de a fi liberi și parte a lumii civilizate.”