Realitatea dură din România: Aproape un sfert din școli nu au acces la internet!

Un număr de 5.000 de clădiri şcolare, din cele peste 22.000 existente la nivel naţional, nu au acces la internet în acest moment, iar autorităţile şi operatorii fac demersuri pentru a conecta 2.800 de unităţi până începe şcoala, a declarat, joi, Jean Badea, consilier în Ministerul Educaţiei.

Oficialul din Ministerul Educației a precizat că, la nivel guvernamental, a fost constituit un grup de lucru la care au participat factorii decidenţi, ministerele de resort şi operatorii din sectorul telecom.

Pot să anunţ acum în premieră, având în vedere faptul că s-a lucrat până târziu aseară la identificarea punctuală a clădirilor unităţilor care pot fi conectate că, până în data de 14 septembrie, din cele aproximativ 5.000 de clădiri care nu sunt conectate în acest moment, se vor face demersuri pentru 2.800 de clădiri ca să fie conectate până la momentul 14 septembrie, când se reiau cursurile. Cum spuneam, grupul de lucru a fost extrem de activ, foarte târziu aseară s-a terminat aceasta analiză punctuală făcută pe fiecare din cele 5.000 de clădiri care la momentul acesta nu beneficiază de internet, din cele peste 22.000 de clădiri pe care Ministerul Educaţiei le-a identificat în teritoriu ca fiind clădiri cu destinaţia de învăţământ”, a spus oficialul ministerial, la conferinţa online „Telecomunicaţie & educaţie: Gradul de acoperire a reţelelor de telecomunicaţii – condiţie pentru educaţia la distanţă”, organizată de ziarul Bursa.

FLASH NEWS Grindeanu spune ca Bolojan îl sabotează pe Nicușor Dan: „Se află în campania prezidențială pentru 2030”

20:10

Criza demografică nu are legătură doar cu problemele economice. Cercetătorii au descoperit și alți factori care stau la baza crizei natalității

20:00

Școala online fără internet!

Potrivit lui Jean Badea, problema majoră este în zonele defavorizate. Acesta dă asigurări că educația va continua și în aceste comunități.

„Sperăm ca începutul anului şcolar să ne găsească cu un număr cât mai mic de unităţi în care nu ajunge resursa de internet. Avantajul este că în zonele respective, cu comunităţi mici, va exista posibilitatea ca învăţământul să se desfăşoare faţă în faţă, deci resursa de internet nu este indispensabilă, ceea ce nu înseamnă că nu este necesară. Cu siguranţă este necesară, dar procesul de educaţie va putea continua şi până când resursa de internet va ajunge şi în comunitatea respectivă”, a completat Badea.

1 din 3 copii români trăiește într-o locuință cu WC în curte și merge la culcare flămând

În era în care dotăm școlile cu geamuri plexiglas, cumpărăm tone de dezinfectant și cutii de măști, în România din spatele orașelor, toaleta din fundul curții rămâne o imagine emblematică pentru gospodăriile din mediul rural. Într-o țară în care vorbim despre învățământ hibrid, digitalizare, metodologii de predare și importanța igienii, mii de copii pleacă la culcare flămânzi, merg la școală desculți, iar apa curentă e o imagine idilică văzută la televizorul vecinul:

„Masca îi costă mai mult decât o pâine. Sunt copii care trăiesc cu două pâini pe zi”, spune Mihaela Nabăr pentru GÂNDUL.RO, director executiv al World Vision România(WVR), un ONG care activează de 30 de ani în România și care a sădit speranță în sufletele a 560.000 de copii. Astăzi 21.000 de copii și adulți sunt incluși în programele World Vision România.

Şcoala online nu a fost posibilă în România…offline

Aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online. Doar 64% dintre cadrele didactice au organizat ore online. Restul au trimis și exerciţii prin telefon, Whatsapp, Messenger ori teme printate copiilor, pentru că aceştia nu aveam mijloace de conectare online. Peste 55% dintre părinţi nu au un dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie. 8% dintre respondenți afirmă că nu dețin niciun dispozitiv care să-i permită copilului să-și continue educația acasă. Doar 20% au afirmta că în familiile lor copiii au urmărit emisiunile Teleşcoala organizate de Ministerul Educaţiei. 8 % din cauză că nu au avut televizor care să le permită să urmarească emisiunea, proporția atingând valori foarte mari în Cluj (22 %) și Vaslui (15%), arată datele WVR, furnizate la cererea GÂNDUL.ro