Vladimir Putin, criza ”Alexei Navalnîi” și vechea metodă a Kremlinului, escaladarea conflictelor: ”Frica este încă un instrument politic puternic în Rusia” (ANALIZĂ)

Reprezentanții spitalului din Berlin unde se află internat Alexei Anatolievici Navalnîi – opozant fervent al regimului de la Kremlin – au anunțat că acesta a ieșit din comă și este receptiv la comenzile medicilor. Starea lui Navalnîi s-a îmbunătățit vizibil, fiind redusă și ventilația mecanică, însă ”consecințele pe termen lung ale otrăvirii sale nu pot fi încă excluse”.

Autoritățile din Germania au declarat – săptămâna trecută – că testele efectuate au scos în evidență „dovezi” că Alexei Navalnîi ar fi fost otrăvit cu un agent chimic din grupul noviciok. Otrava respectivă a fost folosită și în cazul fostului spion rus Sergei Skripal, în 2018.

GALERIE FOTO Gabi Mureșan, condus pe ultimul drum în satul natal. Imagini impresionante de la înmormântare, unde au venit zeci de persoane

17:24

INCIDENT Opt tone de varză murată, descoperite în gropi săpate în pământ într-o localitate din Dâmbovița. Marfa va fi distrusă

17:03

Alexei Navalnîi este tratat, acum, într-un spital din Berlin, după ce luna trecută și-a pierdut cunoștința în timp ce se afla la bordul unui avion care decolase din orașul siberian Tomsk. Înainte de îmbarcare, Navalnîi băuse un ceai la o cafenea din aeroport.

Rușii sunt preocupați de pandemia de coronavirus, de slujbele lor și de viitorul familiilor

Situația medicală dificilă în care se află Alexei Navalnîi ar trebui să impresioneze întreaga societate rusă, numai că nu este deloc așa. La poțile Kremlinului – așa cum se întâmplă atunci când protestatarii scandează împotriva lui Vladimir Putin – nu vor fi prezenți mii sau zeci de mii de oameni.

Rușii au cu totul alte ”griji”, în momentul de față, în contextul în care nivelul de trai scade dramatic, iar viitorul nu se prezintă în culori optimiste. Această lipsă de reacție este vizibilă și atunci când este adus în discuție subiectul ”Belarus”, acolo unde opoziția încearcă să-l determine pe Aleksandr Lukașenko să renunțe la putere. ”Aliat frățesc” al Rusiei, Belarusul nu ține ”capul de afiș”, iar rușii de rând sunt mult mai preocupați de pandemie, de locurile de muncă sau de viitorul incert al propriilor familii afectate de criză.

Există și o teamă firească, la toate nivelurile, fiindcă exemplul ”Alexei Navalnîi” nu poate fi ușor trecut cu vederea. Practic, acest avertisment – ”Cine nu este cu noi este împotriva noastră”, par a spune oficialitățile de la Moscova – este de natură a ”calma spiritele ceva mai încinse”, respectiv opozanții lui Vladimir Putin. Mâna Țarului este lungă, iar adversarii săi sunt ”puși la colț” cu o rapiditate de-a dreptul înspăimântătoare.

”Frica este încă un instrument politic puternic în Rusia”, notează Deutsche Welle. Totuși, există și analiști care consideră că otrăvirea lui Navalnîi poate reprezenta un moment de cotitură, mai ales din perspectiva rușilor tineri, cei care își văd speranțele spulberate și nu vor accepta, totuși, pe termen lung, să se înregimenteze într-o ”masă de manevră”. Însă, până la reacții concrete, drumul este foarte lung, iar riscurile din ce în ce mai mari, avertizează analiștii care urmăresc ceea ce se întâmplă în Rusia.

Cine l-ar putea înlocui pe Alexei Navalnîi?

Dacă pui întrebări despre Alexei Navalnîi și despre rolul său în mișcarea ”anti-Putin”, reprezentanții Kremlinului vor spune, fără ezitare, că acesta este doar un simplu blogger, atât și nimic ai mult. Numai că, în realitate, nu este deloc așa. Navalnîi a reușit să pună la punct o ”agendă politică și economică” alternativă pentru Rusia. Și, ținând cont de toate aspectele acestui scenariu tulburător, este greu să fie înlocuit de cineva într-un interval de timp scurt.

Analiștii se mai întreabă, pe de altă parte, și dacă susținătorii lui Alexei Navalnîi sunt, cu adevărat, uniți, și vor reuși să facă față față acestei provocări care induce teama cotidiană că ar putea exista repercusiuni (și) asupra lor.

Având în vedere tot ceea ce se întâmplă în Belarus și Ucraina, se poate afirma că ”mentalitatea post-sovietică cedează locul unei noi conștiințe”, mai notează Deutsche Welle. Da, este evident că – pe termen lung – se va putea vorbi despre schimbări graduale, iar Rusia, mai devreme sau mai târziu, se va reforma din temelii. Dar este, încă, prematur, iar un ”succesor” al lui Alexei Navalnîi nu a apărut la orizont. Cel puțin deocamdată.

Vladimir Putin și axioma ”Moscova nu crede în lacrimi”

Uniunea Europeană este împărțită, iar aceasta este o realitate politică indiscutabilă atunci când subiectul este Rusia. În Uniunea Europeană există o parte ”dură” la adresa lui Vladimir Putin și a Rusiei, dar și una mult mai ”maleabilă” și decisă să facă unele compromisuri.

Partea dură – reprezentată de țări care aparțin Europei Centrale, plus cele baltice – nu poate uita/ierta ieșirile în decor ale regimului de la Kremlin: Georgia, Crimeea, Donbas, zborul MH17, asasinarea lui Boris Nemțov  și intervenția în Siria.

Partea maleabilă din UE consideră că relațiile cu Rusia trebuie continuate, că Rusia trebuie ”angajată” și că – prin ajutor rusesc – poate fi rezolvat conflictul din Siria, poate fi salvată Libia și păstra acordul nuclear cu Iranul.

Chiar dacă Franța și, mai ales, Germania, acuză fățiș Rusia că recurge la metode dure pentru a scăpa de oponenții lui Putin, Țarul știe că ambele țări depind de gazul Gazprom. Iar Putin mai știe – nimeni nu-l poate acuza de lipsă de experiență – că ”jocul de șah” practicat de Rusia îi pune de multe ori în dificultate atât pe germani, cât și pe francezi.

Escaladarea conflictelor: vechea metodă a Kremlinului

Revenind la otrăvirea lui Alexei Navalnîi, este evident că numai optimiștii incurabili pot aștepta ca Moscova să efectueze o anchetă transparentă și obiectivă. Reacția oficialilor UE este așteptată cu interes, mai ales că doar o simplă repetare a expulzării ofițerilor de informații ruși sub acoperire diplomatică – așa cum s-a întâmplat după cazul ”Skripal și fiica sa”, în 2018 – îl va convinge pe Vladimir Putin că, după un foc de paie, totul va reveni la ”normalitate”.

Ce sancțiuni ar putea fi impuse Rusiei și care ar fi riscurile pe termen lung? Bineînțeles, o escaladare a conflictelor, rețeta la care Kremlinul apelează de fiecare dată când este nevoie. La fiecare ”lovitură”, Vladimir Putin va răspunde cu o contralovitură.

Vladimir Putin s-a putea implica și mai mult în sprjinirea lui Aleksandr Lukașenko, chiar și militar, dacă va fi nevoie. Din ce în ce mai mulți susținători ai lui Alex Navalnîi ar putea fi arestați în Rusia, totul pentru a creea un sentiment de culpabilitate în rândul europenilor, obligând UE să reia dialogul cu Rusia.

Putin a arătat, de foarte multe ori, că nu se ferește să joace ”tare” în relația cu Occidentul, iar faptul că Uniunea Europeană este, încă, divizată în ceea ce privește ”Casa Rusia” nu face altceva decât să îi permită Țarului să acționeze punctual, exact în punctele nevralgice care apar la diferite intervale de timp.