NATO reacționează după ce Aleksandr Lukașenko, președintele Belarusului, a acuzat ”puterile străine” că au trimis trupe la frontiera ţării: ”Ameninţări externe imaginare”

Situație din ce în ce mai tensionată în Belarus, după ce Aleksandr Lukaşenko a obținut un nou mandat de președinte. Protestele împotriva sa continuă, iar liderul din Belarus acuză „puterile străine” că au trimis trupe la frontiera ţării.

Oficialii NATO neagă, însă, declarațiile făcute de președintele din Belarus, susținând că astfel de afirmații nu au niciun fundament.

În urma rezultatului alegerilor care s-au desfăşurat în urmă cu două săptămâni – câștigate de Lukaşenko cu 80% din voturi -, protestele au continuat și sâmbătă pe străzile din Minsk, iar demonstrații îi cer președintelui să demisioneze.

EMISIUNI ‘’Cu Gândul la București’’ începe joi, 16 aprilie, de la ora 18:00. Invitat: Andrei Corlan

19:44

GALERIE FOTO 25 de câini ținuți în condiții mizere într-un apartament din București, salvați de ASPA

19:30

Aleksandr Lukaşenko – aflat, de 26 de ani, la conducerea Belarusului – acuză NATO că ”încearcă să divizeze ţara şi să instaleze un nou preşedinte la Minsk”. De asemenea, președintele din Belarus afirmă că trupele din Polonia şi Lituania se pregătesc să îşi mute forţele armate spre graniţa de vest a ţării. ”Acestea stârnesc situaţia din ţara noastră, încearcă să răstoarne regimul”, a spus Lukaşenko, potrivit informațiilor transmise de mediafax.ro.

NATO: ”Regimul încearcă să abată atenţia cu orice preţ de la problemele interne din Belarus”

Acuzațiile grave lansate în spațiul public de Aleksandr Lukaşenko i-au determinat pe oficialii NATO să reacționeze cu rapiditate. Nu există o amenințare pentru Belarus, s-a transmis, iar poziția NATO este una ”defensivă”.

”NATO nu reprezintă nicio amenintare pentru Belarus şi nicio altă ţară şi nu are nicio acumulare militară în regiune. Postura noastră este strict defensivă”, susțin oficialii organizației.

„Regimul încearcă să abată atenţia cu orice preţ de la problemele interne din Belarus cu declaraţii total lipsite de fundament despre ameninţările externe imaginare”, a declarat și preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, potrivit sursei citate.

La rândul ei, Polonia a respins acuzaţia lansată de Lukașenko. „Polonia nu are o astfel de intenţie”, a precizat un purtător de cuvânt al preşedintelui polonez.

Protestele de la Minsk au început pe data de 9 august

În Belarus au avut loc proteste împotriva lui Lukașenko în fiecare zi, începând cu 9 august, atunci când liderul de la Minsk a câștigat un nou mandat de președinte, cu 80% din voturi. Protestatarii susțin că alegerile au fost fraudate și îi cer demisia lui Lukașenko, plus organizarea unui nou scrutin.

Forțele de ordine au recurs la violențe pentru a pune capăt manifestațiilor, iar aproximativ 7.000 de persoane au fost reținute în urma acestor protester. Mulți dintre cei care au fost deja eliberați susțin și că au fost torturați în perioada de detenție. Din nefericire, mai mulți protestatari și-au pierdut viața ”în condiții suspecte”.

Și Uniunea Europeană a contestat rezultatele alegerilor, susținând că scrutinul nu a fost „nici liber, nici corect”. Acțiunile Poliției au fost condamnate,precizându-se că „autoritățile au folosit violența în mod inacceptabil și disproporționat”.