Motivul pentru care românii mor pe capete din cauza noului coronavirus. Cum am ajuns pe locul 1 în Europa la numărul de decese

Specialiștii au explicat motivele pentru care în România se moare din cauza noului coronavirus mai mult decât în orice altă țară din Europa. Nu tratamentele ar fi de vină, ci altele ar fi problemele care au adus țara noastră în această situație disperată.  

În România, pe 11 septembrie 2020, rata de mortalitate prin COVID-19 era de 3.1% la 100.000 de locuitori, ceea ce ne plasa pe primul loc. Următoarele în clasament sunt Bulgaria, cu 1,7% decese la 100.000 de locuitori și Spania, cu 1,4%. În rest, toate celelalte țări europene au o rată de deces mai mică de 1%, în multe fiind de numai 0,1%.

Aglomerație în spitale

O primă cauză pentru care România a ajuns pe locul 1 în Europa la numărul de decese de coronavirus ar reprezenta-o spitale suprasolicitate și, uneori, lipsă de experiență a cadrelor medicale.

FLASH NEWS Victor Ponta critică posibilitatea unei guvernări PSD-USR: „Să repeți un scenariu care a dat faliment e ce își dorește cel mai tare AUR”

21:35

SPORT Sorana Cîrstea joacă miercuri în turul doi la Roland Garros. Cu cine se duelează pentru un loc în faza următoare a turneului

21:27

“Bănuiesc că astfel de suprasolicitări (n.r. – sunt o cauză) – și ale personalului medical, sunt oameni care lucrează acolo de mult timp, fără concedii, sub presiune foarte mare – și trebuie să găsim o soluție astfel încât să repartizăm această povară și în alte zone, care sunt mai puțin afectate în acest moment. Asta este opinia mea, bineînțeles”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, potrivit smartliving.ro.

“Am primit mai multe reclamații de la pacienți cu COVID-19 care spuneau că sunt abandonați în spital, că stau câte 4-5 ore sau chiar mai mult fără ca personalul medical să-i viziteze”, a spus și Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

Bolnavii de coronavirus refuză internarea

O altă cauză ar fi că bolnavii nu sunt internați și evaluați. “Sunt bolnavi care nu ajung la spital după ce primesc diagnosticul de COVID-19. În multe cazuri, nu se face nicio evaluare a stării bolnavului, ceea ce poate fi o problemă pentru evoluția bolii. Această evaluare inițială, care se realizează în cele 48 de ore, înseamnă analize și teste prin care putem depista dacă pacientul are probleme asociate. Dacă nu face evaluarea, el rămâne acasă și poate evolua sever”, mai explică dr. Adrian Marinescu.

“La noi, s-a făcut tam-tam că obligăm oamenii să se interneze, că spitalele sunt închisori. De fapt, toate acestea erau spre binele pacientului. Acum se vede, de fapt, că politica ar fi fost bună. Această investigare inițială a pacientului este esențială pentru o evoluție bună a bolii”, a spus și Virgil Musta, coordonatorul secţiei COVID-19 din cadrul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din Timişoara.

În continuare, o altă cauză ar putea fi faptul că DSP-urile nu mai trimit bolnavii la spital, iar unitățile medicale îi întreabă dacă vor să se interneze.

“Am pacienți care au sunat la DSP să anunțe că au simptome de coronavirus, le-au trimis o ambulanță să recolteze probe pentru test, i-au anunțat că sunt pozitivi și i-au sfătuit să rămână acasă dacă nu se simt rău. Aceasta este informația pe care o primesc în mod eronat de la unele DSP-uri. Sunt și cazuri când bolnavii merg singuri la spital și sunt întrebați dacă doresc internarea. Legea carantinei nu permite acest lucru. Ea spune că toți pacienții confirmați trebuie internați 48 de ore și evaluați”, susține medicul Sanda Alexiu.

Fruntași la comorbidități

Faptul că internările sunt o provocare pentru spitale din cauza numărului limitat de locuri, dar și că bolnavii nu sunt monitorizați acasă și pot răspândi virusul sunt alte două cauze pentru care România a ajuns pe locul 1 în ceea ce privește decesele COVID-19.

De asemenea, trebuie să mai ținem cont și de alți factori cum ar fi că românii ajung prea târziu la spital, că infecțiile nosocomiale rămân o problemă în unitățile medicale, dar și că suntem fruntași la comorbidități.