Tinerii, din ce în ce mai nemulțumiti de modul în care funcţionează democraţia (STUDIU)

Încrederea şi gradul de satisfacţie în democraţie se confruntă cu cel mai puternic declin în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani, în aproape toate regiunile lumii, conform unui studiu realizat de Centrul pentru Viitorul Democraţiei al Universităţii Cambridge.

Studiul se bazează pe opiniile a aproape cinci milioane de persoane din peste 160 de ţări, cu excepţia Indiei şi Turciei, în perioada 1973-2020. Au fost analizate diferenţele de percepţie asupra democraţiei între patru generaţii: „Milenialii”, născuţi în intervalul 1981-1996, „Generatia X”, cei născuţi între 1965 şi 1980, „Baby boomers”, născuţi între 1944-1964, şi „Generaţia interbelică”, cei născuţi între 1918 şi 1943.

Este vorba de prima generaţie în memoria recentă cu o majoritate la nivel mondial care manifestă nemulţumire în legătură cu modul în care funcţionează democraţia în timp ce au vârste de 20-30 de ani”, afirmă Robert Foa, coordonatorul studiului.

FLASH NEWS Cu o zi înainte de întâlnirea Trump – Zelenski, Putin susține că interesul Rusiei pentru retragerea trupelor lui Zelenski este „zero”

20:57

CAZ UMANITAR Doi pacienți cu arsuri au fost transportați de la Bacău la un spital din Bruxelles, cu o aeronavă Spartan a Forțelor Aeriene Române

20:45

„În privinţa celor care au 35 de ani, 55% dintre mileniali, la nivel mondial, se declară nemulţumiţi de democraţie, în timp ce mai puţin de jumătate dintre cei din Generaţia X aveau aceleaşi opinii la aceeaşi vârstă. Majoritatea celor din generaţia Baby boomers, care acum au 60-70 de ani, continuă să manifeste satisfacţie faţă de democraţie, la fel ca şi generaţia interbelică”, explică Robert Foa.

„Milenialii” şi cei din „Generaţia X” par să fi devenit din ce în ce mai nemulţumiţi de democraţie pe măsură ce au avansat în vârstă.

„În întreaga lume, observăm un clivaj din ce în ce mai mare între tineri şi generaţiile mai în avansate în vârstă asupra modului în care percep funcţionarea democraţiei. Această deconectare faţă de democraţie nu este automată, ci este rezultatul eşecului sistemelor democratice de a oferi rezultate care să conteze pentru tineri în ultimele decenii, de la locuri de muncă la şanse în viaţă, la abordarea inegalităţilor şi a schimbărilor climatice”, subliniază Foa.

Studiul constată o creştere medie de 16% a gradului de mulţumire faţă de democraţie în rândul alegătorilor sub 35 de ani, în primii doi ani ai mandatelor liderilor populişti. Conform studiului, fie că este vorba de lideri de stânga, precum cei din Syriza şi Podemos în Grecia şi Spania, ori de dreapta, precum Viktor Orban în Ungaria şi partidul Lege şi Justiţie în Polonia, toţi au contribuit la creşterea sentimentelor prodemocratice în rândul milenialilor, la fel ca şi realinierea politică în ţări precum Brazilia, Mexic şi Cehia.