România, rată uriașă de deces în rândul pacienților intubați în secțiile ATI. Explicațiile specialiștilor

România este una dintre țările în care se înregistrează o rată uriașă de deces în rândul pacienților intubați în secțiile ATI. În străinătate, rata de supraviețuire a acestor pacienți este de aproape 50%, în timp ce la noi procentul este alarmant.

Șansele de supraviețuire ale pacineților intubați invaziv în România sunt extrem de mici. Potrivit unui raport către Ministerul Sănătății, devenit public, la „Marius Nasta”, conform datelor oficiale, din cei 42 din 44 de pacienți care au avut nevoie de ventilație mecanică invazivă, prin intubare, 42 au murit, scrie Adevărul.

Reprezentanții Spitalului de Pneumoftiziologie au spus că rata uriașă de mortalitate ține de faptul că mulți pacienți vin la spital doar când sunt în stare gravă, mulți sunt vârstnici și au comorbidități.

SOCIAL Doliu în România, în a doua zi de Crăciun. Scriitorul Radu F. Alexandru a murit la vârsta de 82 de ani

13:34

GALERIE FOTO Kim Jong Un anunță continuarea creşterii şi modernizării producţiei de rachete în 2026

13:23

La polul opus se află Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj, unde din 86 de pacienți intubați au supraviețuit 23, aceasta fiind cea mai bună performanță înregistrată de un spital în România.

„Intubarea pacienților atrage după sine infecțiile nosocomiale”

„La noi mortalitatea e mai mare pentru că sistemul, pentru că există multe infecţii nosocomiale, pentru că intubarea pacienţilor atrage după sine infecţii nosocomiale şi acolo depinde de proceduri şi de o mulţime de alţi factori. În România variază chiar de la un spital la altul. Centrele universitare tind să aibă rezultate mai bine, dar ar fi şi culmea să fie altfel. Dacă ar fi un epidemiolog bun în fiecare dintre locaţii care să insiste pe protocoale, standard de igienă, asta ar face diferenţa. Noi de asta avem probleme pentru că protocoalele nu sunt respectate pe literă de lege”, spune Răzvan Cherecheș, profesor universitar în SUA la Iowa University și director al Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

„Chiar acum, unul dintre consilierii lui Joe Biden, Atul Gawande, care are o carte, îi zice Checklist Manifesto, în care exact despre asta vorbeşte, despre cât de utile sunt checklist-urile pe intubare. Şi exact asta spune, că introducerea unui checklist care e foarte simplu pentru toată lumea face diferenţa, iar el explică şi care sunt paşii care trebuie făcuţi, În multe spitale din Statele Unite în care s-a ţinut cont de acest cheklist a scăzut de la 30% rata infecţiilor la intubare la zero. Şi noi nu avem checklist de fapt. În sala de operaţii ar trebui avut un checklist. Dar oamenii uită şi e suficient că o singură dată să nu faci un pas şi pacienţii mor din cauza aia”, susține acesta.

„Noi suntem, din nefericire, într-un sistem în care, chiar dacă aţi scrie chestia asta, nicio secţie de Terapie Intensivă nu ar recunoaşte. Ar zice că evident că ei fac toţi paşii. Aşa ziceau şi în Statele Unite: cum adică să nu facem toţi paşii, evident că îi facem. Ei bine, se întâmplă! Inclusiv sunt spitale în SUA unde puneau deasupra taviţei cu instrumentele ca un acoperiş deasupra ca să nu se atingă de ele până nu parcurgeau lista, checklist-ul. Sunt convins că aţi văzut cazurile cu pacienţi care au fost greşiţi la noi. Asta se întâmplă exact pentru că nu avem un checklist de genul acesta”, adaugă medicul român din SUA.

„Unii medici spun că ei știu și de ce ar cere ajutor?”

La rândul său, medicul Iuliu Torje din Germania face referire la problemele sistemului de sănătate românesc.

„Răspunsul e destul de complicat. Infecţiile nosocomiale sunt într-adevăr un factor agravant, însă nu există spital pe planetă asta care să nu aibă infecţii nosocomiale. Din punctul meu de vedere sunt alte cauze. Primul ar fi resursa umană, al doilea lipsa resurselor materiale, iar pe locul 3 aş pune orgoliile personale. Unii medici spun că ei ştiu şi de ce ar cere ajutor? Pe de altă parte, nu poţi numi o secţie terapie intensivă doar pentru că are ventilator. Lipsa aparaturilor de evaluare hemodinamică, lipsa şcolirii personalului medical să le folosească. Şi astea sunt cauze. Încă nu se realizează ecografii cardiace dacă nu vine cardiologul, nu se fac ecografii abdominale dacă nu vine internistul sau radiologul. Aşa ceva nu există pe o secţie de terapie intensivă modernă unde deciziile trebuie luate extrem de rapid”, spune medicul.