În amintirea martirilor: Canalul în care a fost aruncată și ascunsă cenușa a 43 de cadavre la Revoluție, din ordinul Elenei Ceaușescu (FOTOREPORTAJ)

43 de suflete care au devenit statistica fostului regim ceaușist, în ceea ce a fost cunoscut drept Operațiunea Trandafirul, încă își caută liniștea la 31 de ani de la Revoluție.

În Popești-Leordeni există un monument care amintește de cenușa timișorenilor, omorâți de regimul Ceaușescu în timpul Revoluției, aduși pe ascuns la București, incinerați, tot pe ascuns. Rămășițele pământești a 43 de martiri au fost aruncate la canal, iar anual, aici, are loc o comemorare a Revoluției din Decembrie 1989.

Masacrul din noaptea de 18 spre 19 decembrie

Victimele celor 43 de suflete încă suferă de pe urma acestei crude realități care a lăsat României un capitol viu și însângerea. Marea lor durere e că nu au un mormânt, conform tradiției religioase, de care să se îngrijească și care să le ofere o alinare.

FLASH NEWSPrimele declarații ale lui Flavio Bolsonaro pentru presa americană de la fuga sa din țară. Vrea să devină cetățean american, dar nu exclude o nouă candidatură la următoarele alegeri prezidențiale din Brazilia

19:41

VIDEOA 48-a noapte de proteste pentru eliberarea lui Călin Georgescu, în fața Arestului Central. Aproximativ 60 de susținători scandează: „Să vă fie frică / Călin se ridică”

19:37

Foto: Pietre funerare de la canalul Popești-Leordeni

Elena Ceaușescu, rămasă la conducerea statului pe timpul șederii lui Nicolae Ceaușescu în Iran, era informată permanent de situația de la Timișoara. Pentru a șterge orice urmă, dictatoarea împreună cu ministrul de Interne, Tudor Postelnicu, și Emil Bob, plănuiesc dispariția a 43 de cadavre.

La ora 1:30 șase ofițeri încep să transporte corpurile celor împușcați către TIR-ul din fața spitalului: 43 de cadavre sunt ridicate de la Spitalul Județean Timiș și duse la Crematoriul Cenușa pentru a fi incinerate. Cenușa lor  a fost aruncată în Popești-Leordeni, într-o gaură de canal.

În căutarea martirilor

Într-o atmosferă solemnă, tristă și discretă, la 31 de ani de la Revoluție a avut loc o nouă comemorarea la canalul Popești-Leordeni. Din cauza pandemiei și a restricțiilor, numărul pacienților a fost mai restrâns.

Cu toate acestea, a avut loc o slujbă religioasă pentru a primeni sufletele martilor, în timp ce cununi cu flori au fost aduse ca un etern omagiu.

Foto: Coroanele din Popești-Leordeni

Cotoroana Aurel, brancardier : „Au început să fure morții”

În dmineața zilei de 19 decembrie 1989, răniții sunt căutați de Miliție, iar unii dintre ei sunt împușcați chiar pe patul de spital.

„Au început să fure morții în noaptea de 18 spre 19, în jurul orei unu. După unu, am auzit zgomt de motor puternic la capătul dinspre Cartierul Soarelui. De câteva minute eram de fapt într-un fel de pauză, pentur că ni se întrerupsese curentul în tot spitalul. Atunci am auzit zgomotul. Ne-am repezit la fereastră. Era întuneric beznă, fiindcă se întrerupsese curentul în tot spitalul. Am reușit totuși să vedem ce se întâmpla. În curte, cu spatele la intrarea în morgă, staționa un TIR și oDacie albă. Instalația frigorifică de la TIR funcționa, iar patru persoane duceau câte ceva din morgă în TIR-ÎNCĂRCAT CADAVRE! Nu am văzut niciodată, nici măcar nu am mai auzit să se mai fi întâmplat așa ceva”, povestea brancardierul spitalului din Timișoara.

Pe la ora trei, jos, aceeași activitate. TIR-ul a plecat în jurul orei patru spre A.E.M. În față, am distins mașina Dacia. Și nici măcat atunci nu ne-am alarmat, nici unuia dintre noi nu i-a trecut prin cap cutremurătoarea idee că transportul acela cu primele victime ale revoluției din Timișoara era destinat pentru București, pentru Crematoriul din București, în care trupurile celor mai buni și încrezători dintre noi au fost arse, fără să se fi reținut măcar un pumn de cenușă”, mărturisea Aurel Cotoana.

Generalul Constantin Nuţă a fost cel care a scos morţii din morga spitalului, i-a încărcat în maşini frigorifice şi i-a transportat la crematoriul din Capitală.

*Mărturia brancardierului a fost publicată în lucrarea Reportaj cu Sufletul la Gură, Titus Suciu, Editura Facla, 1990

Sursă foto: Alexandra Pandrea/Gândul