Raport Eurostat: românii cheltuie pe alimente de două ori mai mult decât media UE!

În anul 2019, gospodăriile din Uniunea Europeană au alocat, în medie, 13% din totalul cheltuielilor de consum pentru alimente şi băuturi non-alcoolice. Pe primul loc în UE, arată un raport Eurostat, sunt românii, care au alocat 26% din cheltuielile totale de consum pentru alimente şi băuturi non-alcoolice!

Alte state membre unde alimentele au o pondere mare în cheltuielile totale de consum sunt Lituania (20,2%) şi Estonia (19,3%).

Raport Eurostat: românii dau un sfert din salariu pe mâncare și băutură!

În schimb, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum este mai mică de 10% în trei state membre: Irlanda (8,6%), Luxemburg (8,9%) şi Austria (9,7%).

În perioada cuprinsă între 2009 şi 2019, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum a scăzut sau a rămas stabilă în majoritatea statelor membre UE, inclusiv în România. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Lituania (de la 25,4% din totalul cheltuielilor de consum în 2009 până la 20,2% în 2019, adică o scădere de 5,2 puncte procentuale), urmată de Malta (scădere de 3,5 puncte procentuale) şi Polonia (scădere de trei puncte procentuale).

politica Vlad Popescu Piedone i-a făcut o invitație oficială lui Ciprian Ciucu: ”Te aşteptăm în Sectorul 5 să facem administraţie, nu politică”

10:37

EXTERNE Sumă record pentru ceasul lui Francis Ford Coppola. Regizorul „Nașul“ a vândut mai multe piese unicat, după ce și-a investit averea într-un nou film

10:31

În cazul României, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum a scăzut de la 27,3% în 2009 până la 26% în 2019.

Pe de altă parte, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum a crescut în şapte state membre UE. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Cehia (de la 14,2% din totalul cheltuielilor de consum în 2009 până la 15,5% în 2019, adică o creştere de 1,3 puncte procentuale), urmată de Slovacia (creştere de 1,1 puncte procentuale) şi Ungaria (creştere de 0,5 puncte procentuale).