BioNTech caută în Europa parteneri pentru producerea vaccinului anti-Covid. De ce România nu poate fi inclusă în proiect

Pentru că nu mai fac față cererilor, nemții de la BioNTech caută parteneri în Europa, ca să producă vaccinul anti-COVID. Doar că vaccinul ARN-mesager este prea dificil de produs în România, potrivit unui CEO al unei companii farmaceutice din țara noastră.

Pentru Europa, este fabricat la Puurs, în Belgia, în cea mai mare fabrică Pfizer din afara Statelor Unite, dar nici ea nu mai face față comenzilor.

Cu o capacitate de producție de 400 de milioane de doze de vaccinuri și medicamente injectabile pe an, uzina nu face față comenzilor imense, deși a angajat 150 de oameni de curând.

VIDEO EXCLUSIV Specialist în risc seismic: „Pe mandatele lui Nicușor Dan, nicio clădire nu s-a refăcut” / Toate precizările lui Matei Sumbasacu, președinte Re: RISE, la Gândul

18:15

INEDIT Primele zaruri din lume. Ce jucau amerindienii acum 12.000 de ani, table, yams sau barbut?

18:10

BioNTech a cumpărat o fabrică de la un alt gigant farmaceutic, Novartis, la Marburg, în Germania. Acolo ar trebui să înceapă producția de vaccin, în februarie.

Are acorduri și cu alte cinci fabrici din Europa, dar sunt puține cele care pot respecta cerințele tehnice ale vaccinului.

Vaccinul anti-COVID nu poate fi produs și în România. Explicațiile lui Dragoş Damian, CEO Terapia

În România, mă tem că nu se poate fabrica genul acela de tehnologie. Aţi văzut acel flacon mic, este un flacon de 2 ml din care se trag 5 doze de vaccin. E o tehnologie de divizare în fracţiuni mici şi în flacon, pentru care din câte ştiu eu nu există linii de ambalare în România, iar păstrarea acelui lanţ de frig la -80 de grade Celsius, cu siguranţă, va fi foarte dificilă în fabrici care au o altă tehnologie”, a precizat Dragoş Damian, CEO Terapia, citat de Aleph News.

Două medicamente controversate pentru pacienții COVID-19, încă recomandate în România! Ce spun medicii (EXCLUSIV)

Hidroxiclorochina, cunoscută sub numele de Plaquenil, şi Lopinavir-Ritonavir, cu denumirea comercială Kaletra, încă sunt recomandate în cazuri excepționale la pacienții infectați cu SARS-COV-2, cu toate că unii specialiști din domeniul medical nu le recomandă.

Pe 17 octombrie, reprezentanții Cochrane România, au solicitat modificarea protocolului terapeutic pentru tratarea pacienților internați și diagnosticați cu COVID-19.

Atunci, specialiștii au explicat că atât Kaletra, cât și Hidroxiclorochina, cunoscută sub numele de Plaquenil, au un număr crescut de efecte adverse, iar presupusele beneficii în urma tratamentului lipsesc, cerând eliminarea urgentă celor două medicamente.