Ungaria deportează în continuare solicitanții de azil, în ciuda deciziei CEJ

În Ungaria, solicitanții de azil care sosesc sunt adesea reținuți ilegal în așa-numitele zone de tranzit. Mulți sunt trimiși peste graniță fără a se respecta garanțiile aplicabile. Cu regulile sale de azil, țara încalcă legislația UE. Aceasta a fost constatată de Curtea Europeană (CEJ) din Luxemburg într-o hotărâre din decembrie.

Ungaria încă aderă la această practică chiar și după o hotărâre a CJUE

De la hotărârea din 17 decembrie, poliția de frontieră a permis mai mult de 3000 de refugiați și migranți să treacă frontiera Serbiei fără ca aceștia să fi avut ocazia să solicite azil, a declarat Andras Lederer din cadrul Comitetului maghiar de la Helsinki duminică la Budapesta.

„Faptul că poliția de frontieră maghiară continuă să practice aceste deportări la o lună după hotărârea CEJ este o încălcare deschisă a legii”, a spus Lederer. „Este doar monstruos ca lucrurile să continue astfel după verdict”.

Pe 17 decembrie, Curtea Europeană de Justiție a decis că Ungaria încalcă legea europeană în materie de azil

Judecătorii au considerat deportarea migranților care au intrat neregulamentar fără a examina cazul individual ca fiind ilegală. CEJ a corespuns în mare măsură unui proces introdus de Comisia UE împotriva Ungariei. De la apogeul crizei refugiaților din 2015, autoritatea de la Bruxelles și-a exprimat în mod repetat îndoieli cu privire la compatibilitatea normelor maghiare în materie de azil cu legislația UE.

În opinia autorității responsabile de respectarea legislației UE, nu există nicio garanție că deciziile de returnare în Ungaria vor fi emise individual și că migranții vor primi informații cu privire la căile de atac legale. Există riscul ca „migranții să fie returnați fără garanțiile corespunzătoare și cu încălcarea principiului nereturnării”. Autoritățile maghiare nu au respectat procedurile și garanțiile oferite.

Cei care caută protecție sunt luați sub constrângere

Mai degrabă, migranții ar fi forțați de ofițeri de poliție. Întrucât cei afectați nu au avut de ales decât să părăsească teritoriul maghiar, acest lucru ar echivala cu deportarea. În schimb, conform legislației UE, trebuie să existe o procedură de returnare în care să se țină seama de anumite garanții.

Refugiații nu mai pot solicita azil în Ungaria la granița cu Serbia, ci trebuie să meargă la ambasadele Ungariei din Belgrad sau Kiev pentru a fi prezenți. Acolo se poate  depune o declarație de intenție de a solicita azil.

Ungaria a deportat din toamna anului 2015

În acea perioadă, premierul național de dreapta l-a lăsat pe Viktor Orbán să ridice un gard metalic la granița cu Serbia. Autoritățile le descriu ca respingeri, în urma cărora oficialii de frontieră „au însoțit” „migranții ilegali” la porți în anumite puncte ale gardului de frontieră, astfel încât să poată părăsi Ungaria spre Serbia.