Românii și tradiția botezului în cristelniță. Explicațiile unui antropolog

Antropologul Radu Umbreș spune că oamenii care au credință se raportează diferit la ritualurile bisericești.

Tradiția scufundării în cristelniță este veche la români, dar poate duce la adevărate tragedii, cum a fost cazul bebelușului Iustin în Suceava.

„Sunt niște simboluri, nu au un sens în sine, în mod obligatoriu. Verigheta, de exemplu, în cazul unei culturi simbolizează căsătoria, în cadrul altei culturi poate să fie un alt fel de simbol. Ele sunt arbitrare, se mai pot și schimba de-a lungul timpului, unele se pierd, altele se inventează…”, a declarat antropologul pentru Digi24.ro.

„Ritualul să rămână neschimbat…”

Potrivit acestuia, „orice schimbare a ritualului este percepută ca un pericol, care i-ar altera fundamentul”.

„Oamenii simt un atașament puternic față de forma ritualului, care trebuie să fie de neschimbat. Unii oameni.

SCANDALOS Andrei Caramitru s-a speriat că se întorc în România „cocalarii, interlopii, clanurile, dacii liberi”, după votul din Germania: „Îi apucă pandaliile și violența pe aici vai de capul nostru”

00:14

EXTERNE Războiul dintre merdenea și croissant a ajuns în presa franceză. Publicația Le Monde a scris despre revolta românilor

23:22

Alții văd mai mult această componentă convențională, că sunt niște simboluri care pot să fie manipulate, care pot să fie înlocuite, care pot să fie ajustate. Este o convenție între oameni. Aceasta este o viziune mai raționalistă, mai intelectualistă, în timp ce prima viziune este una care are un atașament emoțional ceva mai puternic, apare o formă de anxietate dacă cineva încearcă să schimbe ritualul”, a spus acesta.

În ce măsură va schimba tragedia de la Suceava percepțiile românilor?

„Fiind vorba și de un copil foarte-foarte mic, încărcătura emoțională este foarte puternică și poate să activeze, să pună în discuție niște probleme mult mai mari despre biserică, în general. Cât de mult are ea această componentă ritualică, mistică, opacă, în care nu știm exact cum funcționează ritualurile, dar trebuie să le facem exact așa, versus o poziție ceva mai raționalistă, care încearcă să treacă dincolo de mister și să facă mai explicită toată relația asta a omului cu biserica și cu Dumnezeu”, a declarat antropologul.

„Dacă biserica ortodoxă se simte atacată sau simte că poziția ei devine vulnerabilă, s-ar putea să apară o formă de creștere a conservatorismului, de respingere a schimbării, tocmai pentru că este percepută ca o presiune externă”, a explicat Umbreș.

„Pe de altă parte, am putea vorbi și despre modul în care acest eveniment a fost poate și instrumentalizat de către unii oameni, cetățeni care poate au o problemă cu biserica ortodoxă per ansamblu sau cu rolul ei în societate și folosesc acest eveniment tragic ca un prilej pentru a-și exprima nemulțumiri sau anumite probleme pe care le au cu biserica. E instrumentalizat într-o anumită măsură acest caz. Dar așa se întâmplă cu orice eveniment cu o asemenea încărcătură tragică. Oamenii vor să înțeleagă ce s-a întâmplat și să schimbe ceva și atunci li se activează propriile lor păreri și poziții ideologice”, a conchis acesta.