Parlamentarii kosovari au ales noul preşedinte al țării. Cine este Vjosa Osmani, jurista care susține reluarea discuțiilor de normalizare cu Serbia

Liderul carismatic în vârstă de 38 de ani a primit sprijinul parlamentului într-un vot boicotat de un partid sârb. Ex-președintele Hashim Thaci a eliberat postul în noiembrie după ce a fost acuzat de crime de război.

Parlamentarii l-au ales pe cel mai popular politician din Kosovo, Vjosa Osmani, ca președinte, depășind boicotul opoziției care a ținut parlamentul la o distanță de cvorum cu o zi mai devreme, transmite Dw.com.

Parlamentul din Kosovo a ales noul preşedinte al țării

Reformistul și avocatul Vjosa Osmani, în vârstă de 38 de ani, a fost aprobat ca președinte de parlamentul țării la Pristina duminică, cu sprijinul prim-ministrului Albin Kurti și al partidului său Vetevendosje (Autodeterminare).

ULTIMA ORĂ Explozie puternică urmată de un incendiu de proporții la o fabrică de muniție din Italia. Anchetatorii cred că focul a fost pus intenționat

19:02

DECIZIE Trei execuții în aceeași zi în SUA, pentru prima dată în ultimii 16 ani

19:00

Osmani a primit 71 de voturi de la cei 82 de parlamentari prezenți în parlamentul cu 120 de locuri.

În timp ce atribuțiile președintelui sunt în mare parte ceremoniale, Osmani va fi acum comandantul forțelor armate ale țării și va servi și ca unul dintre reprezentanții diplomatici de top ai națiunii.

Două partide de opoziție și partidul minorității etnice sârbe au refuzat să participe la vot.

Cine este Vjosa Osmani?

Osmani și-a început cariera ca activist în adolescență. A studiat dreptul la Pristina și apoi și-a absolvit masteratele și licențele la Universitatea SUA din Pittsburgh.

Politicianul a fost unul dintre înalții oficiali ai partidului Liga Democrată din Kosovo (DLK). Cu toate acestea, Osmani a fost eliminat din organizație în urma unor conflicte între partide.

Ea a rămas o figură extrem de populară, obținând peste 300.000 de voturi în calitate de candidat la Vetevendosje la alegerile din februarie.

Osmani este, de asemenea, văzut ca un model pentru femeile din țara balcanică în cea mai mare parte patriarhală.

Spre deosebire de premierul Kurti, Osmani a spus că este o prioritate pentru ea să reia discuțiile de normalizare cu Serbia.

Oficial, Belgradul încă consideră Kosovo ca o provincie sârbă și respinge declarația de independență din 2008.

Duminică, Osmani a cerut din nou dialog, dar a cerut și Belgradului să-și ceară scuze pentru conflictul din anii 1990 și să-i persecute pe criminalii de război.

„Pacea ar fi realizată numai atunci când vom vedea remușcări și scuze din Serbia și când vom vedea dreptate pentru cei care au suferit de crimele lor”, a spus ea.

Ea este cea de-a doua lider feminin din Kosovo după Atifete Jahjaga, care a ocupat funcția de președinte între 2011 și 2016.

Cum a reușit Osmani să câștige un mandat la alegerile prezidențiale?

Funcția a devenit vacantă în noiembrie, după ce Hashim Thaci a demisionat din cauza acuzațiilor de crime de război. Osmani, care anterior a fost președintele parlamentului kosovar cu 120 de locuri, a preluat rolul prezidențial provizoriu înainte de votul de duminică.

Thaci, la fel ca majoritatea politicienilor kosovari, și-a construit reputația pe baza istoriei sale de război, luptând ca comandant de gherilă împotriva forțelor armate sârbe.

Războiul a culminat cu campania de bombardare NATO din 1999 împotriva Serbiei, care a forțat Belgradul să-și retragă poliția și armata din Kosovo.

Odată cu sprijinul SUA și al altor țări occidentale, Kosovo și-a declarat independența, dar Rusia, China și alte câteva țări ale UE nu o recunosc ca stat independent.

Țara rămâne înăbușită de probleme economice și diviziuni politice, tensiunile apărând ocazional cu Belgradul.

Atât Osmani, cât și prim-ministrul Albin Kurti se prezintă ca parte a următoarei generații de politicieni kosovari,  promițând să abordeze corupția pe scară largă.

Partidul Vetevendosje al lui Kurti a obținut o victorie răsunătoare la alegerile generale din februarie, dar a scăzut cu două procente în fața majorității absolute în parlament.

Votul de duminică este un alt pas către stabilitatea dominanței partidului, deoarece prim-ministrul țării, noul președinte parlamentar și președintele fac parte din același partid politic.