Curtea Constituțională tranșează o problemă reclamată de mulți ani în dosarele penale: Judecătorii vor fi obligați să dea motivarea odată cu sentința. Fără motivare, condamnații nu pot fi duși la închisoare

Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au luat, miercuri, o decizie care poate fi considerată istorică și care  va rezolva situațiile în care, în dosarele penale, motivările hotărârilor de condamnare erau terminate și după mai bine de un an, cum a fost cazul dosarului fostului ministru al Finanțelor Darius Vâlcov. 

Judecătorii constituționali au admis excepțiile de neconstituționalitate în cazul a trei articole din Codul de Procedură Penală. CCR a constatat necesitatea existenței motivării în fapt și în drept a unei hotărâri judecătorești, la data pronunțării acesteia, lipsa acestei motivări reprezentând o încălcare a Constituției.

Astfel, un inculpat nu va mai putea fi trimis în închisoare după condamnare doar în baza minutei deciziei instanței, așa cum se întâmplă acum, când legislația permite ca motivarea sentinței să poată fi dată ulterior.

ANALIZA de 10 Rusia lui Putin are nevoie de China lui Xi, dar și reciproca este valabilă. Beijingul nu-și permite să piardă atuurile câștigate prin parteneriatul cu Moscova, interesele se suprapun chiar și acolo unde politicile diferă

10:00

ECONOMIE Petrișor Peiu face radiografia economiei în recesiune. Ce arată cifrele despre măsurile luate de Bolojan

09:53

Avocați care au reprezentant persoane acuzate în dosare penale spun că redactarea ulterioară a motivării îl prejudiciază pe cel condamnat de dreptul la o cale extraordinară de atac imediată. ”Tocmai de aceea, decizia de azi a CCR este una istorică”, mai spun aceștia.

În mai multe dosare penale au fost situații în care motivarea unei hotărâri a fost dată cu mare întârziere.

Un exemplu este dosarul fostului ministru al Finanțelor Darius Vâlcov, care, la prima instanță de judecată, a fost condamnat la opt ani de închisoare, pentru fapte de corupție, în februarie 2019, iar motivarea a fost dată un an mai târziu, timp în care dosarul nu a putut fi judecat în recurs, la instanța superioară.

În dosarul Ferma Băneasa, motivarea privind latura civilă a fost dată la aproape un an de la pronunțare. Avocații au reclamat această situație inclusiv într-una dintre plângerile depuse la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

”Judecătorul Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran a motivat hotărârea privind latura civilă a dosarului Ferma Băneasa la aproape un an de la pronunțare, când nici nu mai deținea calitatea de judecător (fiind ieșit la pensie), în timp ce se afla internat într-un sanatoriu, de unde precizase că nu este lăsat de medici să facă efort intelectual, subliniind că nu se simte bine”, au precizat surse Gândul.ro.

Și motivarea sentinței de la Curtea de Apel București în cazul lui Neculai Onțanu, fost primar al Sectorului 2, acuzat de luare de mită, a fost dată după 470 de zile.

Decizia de condamnare a Alinei Bica, fosta șefă a DIICOT, a fost dată în noiembrie 2016, de Înalta Curte de Casație și Justiție, dar motivarea a venit șapte luni mai târziu.

În cazul fostului ministru Traian Remeș, motivarea hotărârii din dosarul în care a fost acuzat de luare de mită a venit după opt luni.

CCR: ”Punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării, este contrară dispozițiilor constituționale”

Judecătorii CCR, cu majoritate de voturi, au admis excepția de neconstituționalitate și au constatat că dispozițiile art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) și ale art.406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. (…)

 ”Dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale au următoarea redactare:

• 400 alin.(1): „Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conținutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii”;
• 405 alin.(3): „(3) Președintele completului pronunță minuta hotărârii”;
• 406 alin.(1) și (2): „(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunțare.

(2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluționarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunțare, și se semnează de toți membrii completului și de grefier”, precizează comunicatul CCR.

• CCR a constatat că ”dispozițiile art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) și ale art.406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală încalcă atât prevederile art.1 alin.(3), art.21 alin.(1)-(3) și art.124 alin.(1) din Constituție, cât și prevederile art.5 paragraful 1 și art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale”.
• În plus, Curtea a constatat  și că ”dispozițiile art.400 alin.(1) și ale art.405 alin.(3) din Codul de procedură penală aduc atingere prevederilor art.23 alin.(11) din Legea fundamentală”.
• Curtea a mai reținut că ”redactarea hotărârii judecătorești penale (motivarea în fapt și în drept) ulterior pronunțării minutei (soluției) dispuse în cauză lipsește persoana condamnată de garanţiile înfăptuirii actului de justiţie, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil”, se mai precizează în comunicatul transmis de CCR.

”Totodată, Curtea a constatat că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei și celor care consacră demnitatea umană și dreptatea, ca valori supreme ale statului de drept”

Curtea Constituțională a României

Astfel, CCR a constatat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării.

”Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”, se mai arată la finalul comunicatului CCR.