Cum arată Capitala văzută din spațiu de sateliți (VIDEO)

GOLIAT, primul nanosatelit românesc, dezvoltat de un consorţiu de cercetare condus de Agenţia Spaţială Română, a fost lansat în cadrul zborului inaugural al rachetei Vega a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA). Decolarea a avut loc luni, în jurul orei 10.10 GMT (12.10 ora României), de la o bază din Kourou, Guyana Franceză, potrivit AFP. Mica rachetă europeană Vega a avut ca misiune plasarea pe orbită a nouă nanosateliţi, printre care se numără şi GOLIAT.

ESA a spus că misiunea, numită VV01, s-a derulat normal şi fiecare din cele trei prime etaje cu combustibil solid ale rachetei s-au separat succesiv, potrivit programului. La mai puţin de şase minute după decolare, al patrulea şi ultimul etaj, cu propulsie lichidă – numit AVUM – a reuşit prima aprindere, pentru a urca să plaseze pe orbită, la o altitudine de 1.450 de kilometri, sateliţii aflaţi la bordul Vega.

Capabilă să transporte o încărcătură de 1,5 tone pe orbită joasă (700 km altitudine), Vega vrea să cucerească piaţa vehiculelor de gen mici şi să garanteze „un acces european în spaţiu”, a spus Benoît Geffroy, şeful departamentului lansatoarelor ESA.

Cu o înălţime de 30 de metri şi o greutate la sol de 137 de tone, Vega completează gama lansatoarelor operate de la baza Kourou, alături de Ariane 5 ECA (categoria grea – până la 9,5 tone în orbita de transfer geostaţionar) şi legendarul Soyuz rusesc (până la 3 tone).

Lansarea rachetei Vega reprezintă un succes nu doar pentru ESA, ci şi pentru Italia, ţară care s-a aflat la originea acestui proiect şi a asigurat peste 60% din finanţarea sa totală, care s-a ridicat la peste un miliard de euro. Contribuţia financiară a Italiei, care a avut doi sateliţi lansaţi pe orbită odată cu zborul inaugural al Vega, a fost mai mare decât cea a Franţei, care a asigurat 25% din finanţarea totală a proiectului.

Satelitul românesc GOLIAT este dezvoltat în conformitate cu standardul internaţional CubeSat, îşi propune realizarea de imagini de înaltă rezoluţie, de măsurări ale dozei de radiaţii şi ale fluxului de micrometeoroizi şi transferul datelor către staţiile de sol pentru analiză şi diseminare ştiinţifică. Unul dintre obiectivele secundare este validarea în spaţiu a sub-sistemelor dezvoltate pentru reutilizarea şi dezvoltarea ulterioară în misiuni viitoare.