INTERVIU. Fondul pentru sănătate a avut un deficit de 3,3 mld. euro în trimestrul I. Adrian Gheorghe, președintele CNAS: „În niciun an pacienții nu au rămas fără acces la servicii medicale”

Adrian Gheorghe, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), explică, într-un scurt interviu pentru Gandul.ro, despre contextul care a dus la înregistrarea unui deficit semnificativ al Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, în primele trei luni din acest an, și soluțiile, de perspectivă, pentru ajustarea mecanismelor de finanțare a îngrijirilor medicale.

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) – care este alimentat în principal din contribuțiile de asigurări de sănătate ale angajaților din România și asigură finanțarea programele de sănătate –  are un deficit de 3,3 miliarde de lei în primul trimestru din 2021.

REACȚIE Un fost ministru al Apărării reclamă reorganizarea pe lângă lege a industriei de armament

13:11

SCANDAL Anchetă anticorupție în Ucraina. Procurorii NABU efectuează percheziții la locuințele adjunctului șefului de cabinet al lui Zelenski și ale unor deputați. Suspecții sunt acuzați de spălarea a 3,4 milioane dolari. Pentru ce ar fi fost folosiți banii

13:08

Această diferența dintre venituri și cheltuieli din acestre prime trei luni ale anului curen este cu aproximativ 90% mai mare decât în perioada similară de anul trecut şi de peste trei ori mai mare decât în primele trei luni din 2019. Raportat la un an mai în urmă, deficitul este de peste 10 ori mai mare decât cel pe care l-a avut în primele trei luni din 2018, potrivit unei analize realizate de Economica.net.

Adrian Gheorghe: Fondurile s-au găsit pe parcurs, cu prilejul rectificărilor

Președintele CNAS, Adrian Gheorghe, a explicat pentru Gandul.ro, într-un scurt interviu telefonic, mecanismul „tradițional” de acoperire a deficitelor întregistate de fondul din care e finanțat sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Plățile totale din FNUASS în primul trimestru din 2020 s-au ridicat la 12,91 de miliarde de lei (cu aproape 12% mai mari decât în același interval din 2020), în timp ce venituri au fost de aproape 9,6 miliarde de lei (cu 2% mai mici decât în aceeaşi perioadă din 2020), potrivit Economica.net.

Reporter: Cum se explică acest deficit și care sunt soluțiile de acoperire a acestuia?

Adrian Gheorghe: Pe de o parte, existența deficitului nu este neapărat o situație excepțională. Pe de alt parte, contextul încă pandemic pe care îl traversăm este o situație excepțională și, desigur, Guvernul s-a angajat și se angajează în continuare să pună la dispoziție toate resursele necesare pentru a fi depășită această situație din punct de vedere al îngrijirii medicale.

De ce spun că nu este o situație neapărat excepțioală? Într-adevăr de mai mulți ani există o diferență între încasările la fond, contribuțiile, și ceea ce se cheltuiește din fond, iar această diferență se acoperă prin subvenții de la bugetul de stat. Acum mesajul cel mai important este că în niciun an pacienții nu au rămas fără acces la servicii medicale și fondurile s-au găsit pe parcurs, cu prilejul rectificărilor, ei nu vor rămâne nici în acest an fără acces la îngrijiri.

Reporter: Doar în cazul în care se termină plafonul, bolnavii merg în privat…

Adrian Gheorghe: Într-adevăr, dar trebuie să facem distincție între mecanismele de finanțare actuale pe diferite paliere de servicii. De exemplu, la investigații paraclinice încă este plafon, la cheltuielile spitalicești, nu este. Pur și simplu așa sunt aranjate lucrurile acum. Unul este mecanismul de finanțare, altul, legat, desigur, dar diferit, este volumul de finanțare, iar pe parcursul anului, la rectificare se alocă bani pentru a acoperi aceste deficite.

Într-adevăr, putem avea o discuție privind măsura în care această dependență de rectificări bugetare este cel mai fericit mecanism pentru a acoperi aceste diferențe dintre alocarea inițială și cheltuielișe de pe parcurs, dar, până una, alta, pacienții nu au rămas fără acces până acum.

Reporter: Deci, rectificarea bugetară este soluția la îndemână concretă.

Adrian Gheorghe: Absolut.

Reporter: Dar o soluție mai generală aveți pentru a nu se ajunge aici, la deficite și rectificări, ca politică de ajustare a acestui mecanism de finanțare?

Adrian Gheorghe: Aici discuția devine mai amplă în sensul că ar trebui abordat din mai multe unghiuri întreg procesul de finanțare, pornind de la fundamentare și până la urmărirea rezultatelor. Practic, obiectivul oricărui buget de sănătate ar trebui să fie acela, în teorie cel puțin, să cumpere rezultate cu banii pe care îi alocă și să fie văzute îngrijirile medicale ca un ingredient esențial pentru obținerea acelor rezultate. În acest moment nu se abordează în acest fel problema în România și nici în multe alte țări, să fim sinceri. Poate alte țări au făcut câțiva pași înaintea noastră,, dar nu suntem singuri în această schemă

Reporter: Și ce ar trebui făcut?

Adrian Gheorghe: Sigur, ar trebui ca toți decidenții, nu numai Casa Națională, să vină împreună și să abordeze frontal, dar și cu atenție, principalele probleme ale finanțării serviciilor de sănătate în România. Ele sunt în mare parte cunoscute, volumul finanțării este doar una dintre ele, nu și singura, faptul că nu avem bani suficienți. Pe de o parte avem, pe de alta, nu avem, depinde ce ne propunem să facem, până la urmă, iar la acest capitol, al măsurării rezultatelor, nici acolo nu stăm foarte bine. Deci, într-adevăr, o astfel de discuție poate fi oportună, dar necesită mai mulți parteneri la mijloc și Casa Națională, prin mandatul pe care îl ocup, este preocupată de măsuri pentru o utilizare mai eficientă a fondurilor, aceasta ar trebui să fie o preocupare permanentă, în linie cu strategiile existente în sectorul de sănătate.

Reporter: Când vă referiți la strategii vă referiți la prevenție, la schimbarea unghiului/focusului spre prevenție?

Adrian Gheorghe: Da, e un element foarte important investiția în prevenție și investiția în inversarea piramidei serviciilor, acesta e conceputul general, astfel încât să prindem pacienții mai devreme, fie până să se agraveze patologia, fie până când este nevoie să acceseze îngrijiri foarte complexe, dintre care unele poate nu sunt necesare din punct de vedere medical, și să beneficieze de o atenție medicală de calitate și proporțională cu gravitatea patologiei pe care o prezintă.

În acest sens, sigur, investiții în medicină primară, în sectorul ambulator și spitalizare de zi sunt absolut necesare. Am încercat să facem câțiva pași în acest sens și cu prilejul acestui contract-cadru, dar acesta trebuie să fie doar începutul, trebuie să continue aceste investiții, nu în ultimul rând în infrastructură, astfel încât să poată fi dublă, dacă vreți, posibilitatea decontării din fond cu posibilitatea fizică, concretă, de oferire a serviciului medical la nivelul respectiv. Pentru că degeaba permite Casa decontarea, dacă medicul respectiv nu are echipamentul, trainingul, posibilitatea legală, condițiile și așa mai departe.

Reporter: Contractul-cadru este în faza de dezbatere, din câte cunosc.

Adrian Gheorghe: Da, iar ținta pentru intrarea în aplicare a noului Contract-cadru și a Normelor metodologice este data de 1 iulie.

Reporter: Revenind la deficitul din primul trimestru al anului 2021, de zece ori mai mare decât în 2018, este acesta cauzat de pandemie?

Adrian Gheorghe: Este greu de spus acum, mai ales că nu s-a terminat și centralizăm și noi. Pandemia a avut un rol, cu siguranță, însă m-aș feri să dau nivelul de magnitudine sau procente în acest moment.