Mii de oameni au protestat la Budapesta împotriva planului Ungariei de a construi primul campus universitar chinez din Europa: „Nu Fudan! Vest, nu Est!”

Mii de maghiari s-au manifestat sâmbătă la Budapesta împotriva planului guvernului prim-ministrului Viktor Orban de a construi un campus al unei universități chineze. Două treimi dintre maghiari se opun construirii unei universități chineze la Budapesta, iar furia crește împotriva prim-ministrului Viktor Orban.

Aproximativ 10.000 de persoane au mărșăluit prin capitala Ungariei pentru a protesta împotriva campusului universitar Fudan propus, care este planificat să fie finalizat până în 2024, potrivit AFP.

Opozanții liberali ai premierului naționalist Viktor Orban îl acuză că se apropie de China și se tem că campusul ar putea scădea calitatea învățământului superior și ar putea ajuta Beijingul să își sporească influența în Ungaria și Uniunea Europeană.

FLASH NEWS „Cred că sunt mai fericit decât tine”. Prim-ministrul polonez îl felicită pe Magyar. De ce îl acuza Tusk pe Orban

11:13

FLASH NEWS Sorin Grindeanu salută victoria lui Peter Magyar: „Aștept cu nerăbdare să consolidăm proiectele noastre comune”

11:13

Politicienii și economiștii de opoziție au criticat ceea ce spun că vor fi costurile ridicate ale proiectului și lipsa de transparență. Primarul din Budapesta se opune planului.

Potrivit unui acord semnat între Ungaria și președintele universității din Shanghai, campusul, primul din Europa, ar fi un complex de 500.000 de metri pătrați.

Dar proiectul extins a alimentat neliniștea cu privire la înclinarea diplomatică a Ungariei de la vest la est și la creșterea îndatorării sale față de China.

Documentele interne filtrate au arătat că se așteaptă ca China să acorde un împrumut de 1,3 miliarde EUR (1,6 miliarde USD) pentru a acoperi majoritatea costurilor estimate la 1,5 miliarde EUR.

„Nu Fudan! Vest, nu Est!” au transmis protestatarii prin intermediul pancartelor la protest.

„Orban și Fidesz se descriu ca fiind anticomunisti, dar în realitate comuniștii sunt prietenii lor”, a declarat pentru AFP Szonja Radics, un student universitar în vârstă de 21 de ani, la protest, prima demonstrație majoră din Ungaria din acest an.

Străzi redenumite

Un sondaj de opinie realizat săptămâna trecută a arătat că majoritatea locuitorilor din Budapesta se opun planului. Primarul liberal al capitalei, Gergely Karacsony, l-a îndemnat pe Orban să nu forțeze proiecte nedorite asupra orașului.

Miercuri, el a anunțat redenumirea străzilor din jurul campusului propus. Astfel, noile străzi s-ar putea numi „Drumul liber Hong Kong”, „Drumul Dalai Lama” și „Drumul martirilor uigur” .

Un purtător de cuvânt al ministerului chinez de Externe a declarat joi că măsura a fost văzută cu „dispreț”, dar a adăugat că nu ar trebui să afecteze proiectul.

Beijingul a declarat săptămâna aceasta că „câțiva politicieni maghiari” încearcă să atragă atenția și să împiedice cooperarea dintre China și Ungaria.

Guvernul a declarat că Fudan este o instituție de talie mondială, iar campusul „va permite studenților să învețe de la cei mai buni”.

S-ar potrivi, de asemenea, cu un plan mai vechi de a construi un proiect de cămin, numit „Orașul studențesc” pentru mii de studenți maghiari.

Protestul de sâmbătă „nu avea niciun sens, deoarece procesul este încă în stadiul de planificare”, a declarat sâmbătă Tamas Schanda, un oficial guvernamental, adăugând că deciziile finale vor fi luate „în a doua jumătate a anului 2022”.

Fudan este ultimul punct de reper în politica externă a lui Orban, „Deschiderea estică”, pe care analiștii o descriu ca un act de echilibrare geopolitică.

Criticii îl descriu pe premierul naționalist drept „calul troian” al Chinei și al Rusiei în interiorul Uniunii Europene și al NATO.

În 2018, reprezentanții Universității Central Europeană, înființată de miliardarul american liberal născut în Ungaria, George Soros, a declarat că a fost „forțată” să se mute de la Budapesta la Viena după o acută dispută juridică cu Orban.

Orban a construit legături cordiale cu China, Rusia și alte guverne iliberale, în timp ce blochează cooperare cu aliații occidentali prin limitarea independenței cercetării științifice, a sistemului judiciar și a mass-media.

El se confruntă cu o opoziție unificată pentru prima dată de la preluarea puterii în 2010, înainte de alegerile parlamentare care vor avea loc în 2022.