România, pe ultimul loc în UE în ceea ce privește productivitatea resurselor naturale

Încă un clasament de care nu putem fi mândri: România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește productivitatea resurselor naturale. În 2020, arată Eurostat, țara noastră a avut o productivitate a resurselor naturale mai redusă și decât Bulgaria.

Și asta nu e tot: datele Eurostat arată că productivitatea resurselor naturale în România este în scădere constantă în ultimii ani.

Diferență colosală față de țările vestice

Diferența este colosală față de țările vestice. În timp ce în România şi în Bulgaria productivitatea resurselor naturale a fost anul trecut mai mică de 0,4 euro/kilogram, în Ţările de Jos a fost de 5,4 euro/kilogram, cea mai bună performanţă din UE. Media europeană a fost de 2,22 euro/kilogram. România a scos doar 0,38 euro/kilogram, iar Bulgaria, 0,43 euro/kilogram.

În funcţie de paritatea puterii de cumpărare (monedă artificială care înlătură diferenţele de preţuri între ţări), România şi Bulgaria rămân pe ultimele locuri în UE după productivitatea resurselor, cu 0,7 PPS/kg în România şi 0,8 PPS/kg în Bulgaria. Pe lângă România şi ţara vecină, doar Estonia mai are o productivitate a resurselor naturale mai mică de 1 PPS pe kilogram. La polul opus se situează Ţările de Jos cu o productivitate a resurselor naturale de 4,7 PPS/kg, urmate de Luxemburg 3,9 PPS/kg şi Italia 3,7 PPS/kg.

ULTIMA ORĂ Nicușor Dan ridică în slăvi Constituția, deși a încălcat-o în timpul campaniei electorale pentru PMB. Președintele l-a susținut pe Cătălin Drulă

16:00

FLASH NEWS Interesul bucureștenilor pentru alegerea primarului general a scăzut dramatic. Mai multe secții de votare din Capitală au avut sub 15 votanți

15:46

România, în scădere constantă de la an la an

Datele Eurostat arată că productivitatea resurselor naturale în România este în scădere constantă în ultimii ani. De la 0,45 euro/kg în 2018, la 0,42 euro/kg în 2019 şi 0,38 euro/kilogram în 2020.

Nivelul productivităţii resurselor variază foarte mult între statele membre ale UE. Aceste diferenţe pot fi explicate prin resursele naturale ale unei ţări, diversitatea activităţilor sale industriale, rolul jucat de sectorul serviciilor şi de activităţile de construcţie, precum şi prin amploarea şi modelele consumului său şi de diversele sale surse de energie.