Resursele de energie ale României au crescut în prima jumătate a anului. Care este ponderea importurilor și cu cât a crescut consumul populației

Producție internă de energie a crescut în prima jumătate a anului, însă cu un procent mai mic decât importurile, arată datele provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS). Consumul total de energie electrică a revenit pe plus, după ce înregistrase scăderi în primul semestru al anului pandemic 2020.

Resursele de energie primară și de energie electrică ale României au crescut în primele șase luni ale anului, cu 9,1%, respectiv 9,7% față de aceeași perioadă a anului trecut, indică cifrele publicate de INS. Astfel, principalele resurse de energie primară până la finalul lunii iunie au totalizat 16.650,4 mii tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 1.393,1 mii tep faţă de perioada similară de anul trecut.

Câtă energie s-a produs în țară

Producţia internă a însumat 9.379,8 mii tep, în creștere cu 299,4 mii tep faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ceea ce reprezintă o creștere procentuală de 3,3%.

În același timp, importul pe primul semestru a fost de 7.270,6 mii tep, adică un plus de 1.093,7 mii tep, respectiv o creștere de 17,7% față de intervalul similar din anul pandemic 2020.

Pentru tot anul 2020, potrivit INS, resursele de energie primară au scăzut cu 10,8%, iar cele de energie electrică au scăzut cu 1,3%, față de anul 2019. Principalele resurse de energie primară în anul 2020 au totalizat 31.442,2 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 3.809,8 mii tep faţă de anul 2019. Producţia internă a însumat 17981,9 mii tep, în scădere cu 1953,7 mii tep (9,8%) faţă de anul precedent, iar importul a fost de 13460,3 mii tep, în scădere cu 1.856,1 mii tep (12,1%).

La capitolul producție, în primele șase luni cel mai mare avans a fost la cărbune net, respectiv un total de 1.537,1 mii tep, în creștere cu 306,2 mii tep, respectiv un plus de 24,9% față de perioada similară a anului trecut. Cantitatea venită din import a fost cu 6,1% mai mare.

În procente similare, dar inversate, a evoluat țițeiul, respectiv producția a scăzut cu 5,2%, iar importurile au crescut cu 25,9%.

La gazele naturale utilizabile, producția a crescut cu 0,3%, în timp ce importul a fost cu 28,3% mai mare, față de prima jumătate a anului trecut.

Cât s-a produs din resurse regenerabile

Potrivit datelor provizorii publicate de INS, în primele șase luni din 2021, resursele de energie electrică au fost de 34.221 milioane kWh, în creștere cu 3.035,6 milioane kWh, faţă de perioada corespunzătoare a anului 2020.

• Producţia din termocentrale a fost de 10699,6 milioane kWh, în creștere cu 1321,2 milioane kWh (+14,1%).
• Producţia din hidrocentrale a fost de 10500,5 milioane kWh, în creștere cu 3110,0 milioane kWh (+42,1%).
• Producția din centralele nuclearo-electrice a fost de 5318,4 milioane kWh, în scădere cu 645,7 milioane kWh (-10,8%).
• Producţia din centralele electrice eoliene în perioada 1.I-30.VI.2021 a fost de 3.412,1 milioane kWh, în scădere cu 476,7 milioane kWh faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
• Energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 868,8 milioane kWh, în scădere cu 13,8 milioane kWh faţă de perioada corespunzătoare a anului 2020.

BNR estimează o dublare capacității instalate de producție a energiei verzi pe termen mediu

Banca Națională a României remarca, în Raportul asupra inflației din august 2021, publicitat luni, 9 august, că industria energetică se remarcă printr-un val masiv de investiții în proiecte fotovoltaice și eoliene, stimulat de perspectiva schemelor de sprijin din partea statului pentru atingerea țintelor de producție a energiei regenerabile, dar și de rentabilitatea în creștere a operațiunilor, odată cu majorarea prețurilor de vânzare din piață.

„Investițiile aflate în curs de autorizare în primul trimestru al anului 2021 ar sugera o dublare a capacității instalate de producție a energiei verzi pe termen mediu, amintind de boom-ul investițional din perioada 2009-2014, când România se număra printre cele mai atractive țări din lume pentru acest tip de proiecte”, estimează specialiștii BNR,

Conform Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, citat în document, România ar urma să își majoreze capacitatea de producție a energiei eoliene și solare până la 5.250 MW, respectiv 5.000 MW în 2030, de la 3.000 MW, respectiv 1.350 MW în prezent. În același timp, România se angajează, prin intermediul PNRR, să elimine cărbunele din mixul de producție până în 2032.

Populația a consumat cu 8,3% mai multă energie electrică

Consumul final de energie electrică în această perioadă a fost de 27.594,3 milioane kWh, cu 7,0% mai mare faţă de perioada corespunzătoare a anului 2020.

Defalcat, iluminatul public a înregistrat o scădere cu 4,3%, iar consumul populaţiei a crescut cu 8,3%, iat în economie a fost un avand de 6,8%.

De altfel, românii au depășit recent record după record al consumului de energie electrică pe timp de vară.

Scumpirile recente de pe pieţele angro de energie electrică şi gaze naturale ar trebui să fie un motiv ca românii să treap pe piața concurențială, unde prețul e mai mic decât cel din serviciu universal, a spus recent ministrul Energiei, Virgil Popescu.

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 3039,4 milioane kWh, în creștere cu 186,2 milioane kWh (creștere de 6,5%).

Potrivit dateleor INS pentru tot anul trecut, consumul final de energie electrică în anul 2020 a fost de 5.3462,5 milioane kWh, cu 3,3% mai mic faţă de anul 2019; iluminatul public a înregistrat o scădere cu 11,0%, iar consumul populaţiei a crescut cu 5,1%, iar în economie, cu 5,7% mai mic.

În primele șase luni din 2021, exportul de energie electrică a fost de 3.587,3 milioane kWh, în creștere cu 1037,1 milioane kWh, respectiv un plus de 40,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Spre comparație, potrivit datelor INS, în tot anul 2020, exportul de energie electrică a fost de 4.809,2 milioane kWh în creștere cu 1217,0 milioane kWh față de anul 2019, respectiv o pondere de 33,9%.