„Grupurile de crimă organizată din România și-au consolidat prezența și încrederea în forțele proprii”. Guvernul dezbate strategia pentru următorii patru ani – DOCUMENT

Criminalitatea organizată a luat amploare în ultimii ani în România, iar fenomenul a fost ridicat în premieră la nivel de amenințare la adresa securității naționale. Strategia de luptă împotriva grupurilor care operează pe toate palierele – de la trafic de persoane, de arme și droguri, la spălarea banilor și infracțiuni contra mediului – pentru anii 2021-2024 este pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de miercuri.

„În ultima perioadă, activitatea grupurilor de criminalitate organizată din România a devenit mult mai vizibilă în spațiul public, multiplicându-se totodată episoadele agresive. Creșterea numărului de comportamente violente, dar și a nivelului de gravitate al acestora pot fi considerate drept indicii că grupurile de crimă organizată din România și-au consolidat prezența și încrederea în forțele proprii”, se arată în documentul aflat în dezbaterea Executivului.

FLASH NEWS Ce interdicții i-a impus judecătorul lui Viorel Pașca, patronul „azilului groazei” din Bihor. Copiii acestuia nu au voie să comunice între ei

00:10

REACȚIE Rogobete intervine în scandalul Pfizer. Ce a făcut în calitate de ministru al Sănătății

23:09

Astfel, susțin autorii strategiei, vizibilitatea tot mai ridicată a grupurilor de criminalitate organizată, lipsa de ezitare în fața organelor de ordine publică și capacitatea grupurilor de a asigura complicitatea reprezentanților statului discreditează eforturile autorităților de aplicare a legii și afectează încrederea societății în capacitatea statului român de a-și proteja cetățenii.

În plus, contextul pandemică recent a generat unele consecințe care se impun a fi evaluate și gestionate corespunzător, cu precădere în ceea ce privește impactul asupra criminalității cibernetice şi specularea oportunităților de obținere a unor beneficii financiare, se arată în document.

Scopuri ambițioase

Stategia este structurată pe mai multe capitole, cu statistici care indică evoluția activității infracționale. Un exemplu este traficul de droguri, domeniu în care România reprezintă un spațiu de tranzit pe rutele consacrate de trafic cu droguri de mare risc destinate pieței de consum internaționale, fiind poziționată pe Ruta Balcanică a heroinei, respectiv pe cea de intrare în Europa a cocainei, fiind și o zonă de tranzit pentru droguri sintetice din vestul Europei spre Orientul Mijlociu.

Potrivit documentului, numărul persoanelor condamnate pentru infracțiunile prevăzute de legea specială în materia traficului și consumului ilicit de droguri se menține la un nivel relativ constant și foarte ridicat prin raportare la prevalența faptelor penale în ansamblul stării infracționale, cu o medie anuală de 882 de condamnați în perioada 2016-2019. Aceeași tendință este confirmată în activitatea de urmărire penală, numărul cauzelor înregistrate care au obiect astfel de infracțiuni crescând de la 12.147 în anul 2016 la 17.865 în anul 2019.

Per ansamblu, prin aplicarea strategiei de combatere a fenomenului criminalității organizate, autoritățile își propun drept rezultate:

• „La finalul perioadei de implementare a strategiei, instituțiile responsabile vor fi în măsură să arate că și-au consolidat capacitățile de prevenire și contracarare a fenomenului în regim integrat, precum și că au la dispoziție instrumente legale și tehnice moderne, care să asigure un răspuns adecvat în raport cu evoluția fenomenului criminalității organizate.
• Autoritățile responsabile vor avea angajați suficienți și mai bine pregătiți, precum și dotările logistice necesare combaterii fenomenului infracționalității organizate, atât ca urmare a unei alocări judicioase a resurselor financiare, cât și prin implicarea în parteneriate public-private.
• Cooperarea cu partenerii externi va fi mai intensă și mai eficientă atât la nivel european, cât și internațional, iar România va consolida percepția de actor credibil, implicat și activ în procesul de contracarare a grupurilor de criminalitate organizată transnaționale.
• Victimele acțiunilor întreprinse de rețele de criminalitate organizate vor beneficia de măsuri de protecție comprehensive ce le vor asigura redobândirea sentimentului de siguranță și de încredere în autorități.
• Martorii vor beneficia, de asemenea, de măsuri de protecție proporționale cu riscurile asumate în cadrul procesului penal și necesare pentru o mai mare deschidere către cooperarea cu autoritățile judiciare și, ulterior, reintegrarea acestora în societate.
• Cetățenii se vor simți mai în siguranță și vor asocia efectele pozitive ale reducerii fenomenului de criminalitate organizată cu eforturile susținute din partea autorităților pe această linie”.

Documentul integral:

Strategia Nationala Impotriva Criminalitatii Organizate 20212024 Anexa37 by Gandul.info on Scribd