Avocatul Adrian Toni Neacșu: Klaus Iohannis trebuie să facă o nouă desemnare de premier. Dizolvarea Parlamentului e doar o opțiune, nu o obligație pentru președinte

Președintele Klaus Iohannis trebuie să cheme partidele și formațiunile parlamentare la noi consultări, a treia rundă, pentru a face o nouă desemnare a unui candidat pentru formarea unui nou Guvern, după ce Nicolae Ciucă și-a depus mandatul, ceea ce nu reprezintă un al doilea eșec în Parlament, conform prevederilor Constituției, a explicat, pentru Gândul, avocatul Adrian Toni Neacșu, fostu judecător și membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Adrian Toni Neacșu a detaliat pașii constituționali care ar putea duce la învestirea unui nou Guvern, după ce senatorul liberal Nicolae Ciucă și-a depus mandatul, a doua încercare de la momentul în care Guvernul Florin Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură, acum aproape o lună, în 5 octombrie, iar în 20 octombrie, Dacian Cioloș, primul premier desemnat de Klaus Iohannis, a eșuat în atragerea voturilor necesare pentru învestire.

„Forțează limitele constituționale”

„Șeful statului trebuie să îi cheme din nou la consultări pe reprezentanții partidelor și formațiunilor parlamentare. Trebuie să facă o nouă desemnare, după ce mandatul lui Nicolae Ciucă a fost depus. Aceasta nu reprezintă doua propunere picată, pentru că Parlamentul nu s-a pronunțat. Este o renunțare la mandat. Sigur că forțează limitele constituționale și opinia mea este că după înregistrarea la Parlament a listei de miniștri și a programului de guvernare, mandatul nu putea fi retras. În orice caz, în această situație, președintele trebuie să decidă când face o desemnare, Constituția nu prevede un termen”, a explicat Adrian Toni Neacșu.

ULTIMA ORĂ CCR judecă pe 10 decembrie sesizarea ÎCCJ pe proiectul privind pensionarea magistraților

15:34

ULTIMA ORĂ Premierul Bolojan a anunțat că “foarte posibil” ca alimentarea cu apă să fie reluată în județele afectate în această seară

15:31

Singurul termen din Constituție în acest sens este ca, la 10 zile de la desemnare, candidatul pentru funcția de premier să depună propunerile de miniștri și programul de guvernare în atenția aleșilor.

Precizarea vine în contextul în care, conform Constituției, după al doilea eșec la votul din Parlament, președintele poate, dar nu este obligat să dizolve Legislativul și să declanșeze alegeri anticipate.

La acest capitol, precizează fostul membru al CSM, Constituția prevede un termen, confort art. 89: „ După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

„Cel mai important este termenul de 60 zile de la primul vot negativ, cel față de Guvernul Cioloș, care se împlinește prin 18 decembrie. Și da, nu este obligat să îl dizolve, poate fi obligat doar de Curtea Constituțională, daca se merge pe sesizarea unui conflict juridic de natură constituțională între președinte și Parlamentul României.

„Dizolvarea Parlamentului, după al doilea eșec, e doar o opțiune pentru președinte, nu obligație. Dacă nu se schimbă nimic în ce privește pozițiile partidelor față de moțiune, nu poate nici a doua, nici a zecea oară”, a comentat Adrian Toni Neacșu.

Fostul judecător consideră că șeful statului poate să îl desemneze pe Florin Cîțu pentru un nou mandat, chiar dacă este același premier demis prin moțiune de cenzură, acum aproape o lună

„Da, poate, dacă asta aduce o majoritate, e sprijinit de cineva. După părerea mea, putea și imediat după moțiune, dacă venea cu o nouă majoritate sau era cerut de celelalte partide”, a subliniat Adrian Toni Neacșu.

Ce au decis judecătorii CCR

Explicațiile vin în contextul în care Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, a explicat, argumentând printr-o decizie a CCR, că șeful statului ar încălca legea fundamentală dacă l-ar propune pe Florin Cîțu drept candidat pentru funcția de prim-ministru, în condițiile în care Guvernul pe care îl conduce a fost demis prin moțiune de cenzură.

Fostul președinte al Curții Constituționale a făcut referire la decizia CCR din februarie 2020, când a constatat că există un conflict de natură constituțională între Parlament și șeful statului, constând în facptul că președintele l-a desemnat pe Ludovic Orban candidat la funcția de premier imediat ce Cabinetul său fusese demis prin moțiune de cenzură.

„În cauză, în mod contrar contrar obligației de loialitate constituțională, desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru s-a făcut și cu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură, a votului dat, la un interval de timp (o zi de la data adoptării moțiunii de cenzură) care exclude în mod obiectiv intervenția oricărui element de natură să fi produs o schimbare de optică și o reconfigurare semnificativă a exprimării votului în Parlament (ținând seama și de numărul voturilor în favoarea moțiunii de cenzură). Desemnarea apare astfel ca un act de voință unilateral, expresie a voinței exclusive a Președintelui României, care se poziționează astfel în afara logicii raporturilor constituționale de separație și echilibru al puterilor în stat și a efectelor pe care această logică le atașează actului desemnării candidatului la funcția de prim-ministru. Întregul ansamblu de acte/fapte/declarații ale Președintelui României demonstrează distorsionarea sensului firesc al normelor constituționale referitoare la desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, faptul că nici măcar nu a existat intenția de desemnare a unui candidat care să obțină votul de încredere al Parlamentului, ci mai degrabă că a existat intenția de a nu-l obține, precum și, din această perspectivă, o poziționare antagonică a Președintelui față de Parlament, cu încălcarea obligației de loialitate constituțională care guvernează interpretarea și aplicarea Constituției și raporturile dintre autoritățile publice de rang constituțional, ceea ce determină, în consecință, un conflict juridic de natură constituțională între Președintele României și Parlament”, se arată în decizia CCR.

„Noi nu discutăm dacă decizia CCR este bună sau este corectă. Ea există și este obligatorie pentru toată lumea, inclusiv pentru președinte, care face propunerile”, a precizat Augustin Zegrean, care nu exclude însă ca politicenii să ignore Constituția să meargă înainte cu propriile planuri.