Două sute de imobile din București, majoritatea monumente istorice, vor fi expertizate din punct de vedere seismic. Când ar începe consolidarea

După nouă luni în care s-au derulat licitații, municipalitatea a semnat acordul pentru expertizarea clădirilor cu risc seismic, primul pas în procesul de consolidare. Timp de doi ani, 200 de imobile, dintre care 160 monumente istorice, vor fi evaluate de experți, după care pot fi demarate lucrări de consolidare.

„O zi importantă la Administrația pentru Consolidări: după 9 luni de lucru și licitații, am semnat Acordul Cadru pentru Expertizarea a 500.000 mp de imobile vulnerabile din București. E cel mai mare efort făcut de Primăria Capitalei, din ultimii 20 de ani, pentru expertizarea tehnică a fondului construit”, a anunțat, miercuri, Edmond Niculușcă, director adjunct al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS).

Acordul cuprinde 2 loturi: lotul I- Monumente istorice și imobile din zone construite protejate și lotul II – Imobile care nu sunt monumente și nici în zone protejate, respectiv 160 de imobile (350.000 mp) monumente istorice și 40 de imobile (150.000 mp) nemonumente. Valoarea estimată a Acordului Cadru este de 27.255.408 lei.

FLASH NEWS O dronă s-a izbit de un copac într-o pădure din Republica Moldova. Zborul nu a fost înregistrat de sistemele de supraveghere

17:37

ULTIMA ORĂ Rusia și Ucraina au ajuns la un „armistițiu energetic”, anunță Trump

17:27

363 de imobile cu bulină roșie

„Expertizarea tehnică este primul pas în procesul de consolidare”, a scris Edmond Niculușcă. „Toate astea din nefericire, dacă nu intervenim asurpa lor, vor avea probleme mari în cazul unui cutremur”, a spus Edmond Niculușcă, citat de Știrile Pro tv.

Oficial, 363 de imobile se află pe lista celor încadrate în clasa I de risc seismic, după expertizare, conform datelor Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), din totalul de peste 2.000 din toate categoriile de risc și urgență. Numărul real este mai mare, pentru că multe clădiri nu au ajuns să fie expertizate, ceea ce nu a permis începerea procesului de consolidare.

Una dintre cădirile din acord este în Piața Romană, la colț cu strada Mendeleev, ridicate de vestitul arhitect Ion Mincu și care i-a aparținut lui Nicolae Petraşcu, fost diplomat, scriitor și istoric de artă. Este inclusă pe Lista monumentelor istorice, dar, ca multe alte clădiri-monument valoreoase, se deteriorează pentru că nu este îngrijită

Potrivit lui Edmond Niculușcă, în urma expertizării, care stabilește gradul de risc seismic, urmează să se dea în execuție în următoarele șase luni aproximativ zece imobile.

Alocări de un miliard pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic 1 și 2

„În ultimii 30 de ani au fost consolidate doar 26 de clădiri cu risc seismic din toată țara, din fonduri publice, dintre care 19 în municipiul București, conform declarațiilor ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, din 4 martie, cu ocazia comemorări a 44 de ani de la cutremurul produs în România, pe 4 martie 1977.

„Acest fapt dovedește că este nevoie de o schimbare majoră în abordarea acestei probleme. Vom relansa programul pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic, cu un buget considerabil mai mare, multianual, în vederea predictibilității și a progresului în acest domeniu”, a declarat ministrul, care a precizat că ministerul de resort elaborează un proiect de act normativ și va aloca 1 miliard de lei, în tranșe, pe o perioadă de patru ani, în vederea consolidării clădirilor cu risc seismic 1 și 2.

La cutremurul din 4 martie 1977, cu magnitudine de 7,4, au murit 1,578 de persoane, iar 11,221 au fost rănite.

Potrivit documentelor oficiale ale Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), La nivelul UE, România este una dintre țările cele mai expuse riscului seismic. În fiecare dintre ultimele cinci secole, au existat, în medie, două cutremure cu magnitudinea mai mare de 7 grade pe scara Richter, având loc trei cutremure cu o magnitudine moment (Mw) de peste 7,5 începând cu 1802. Vulnerabilitatea economiei românești la cutremure este agravată de faptul că mai mult de 75% din populație (65% din populația urbană) se află în zone cu un risc ridicat de cutremur.

Analizele de risc seismic efectuate în cadrul RO-RISK indică faptul că riscul, în sectorul locuințelor, este cel mai concentrat în partea de sud-est a României, afectând inclusiv Municipiul București, care este cel mai populat oraș, precum și în unele dintre cele mai sărace județe. pierderile economice probabile în sectorul locuințelor pot depăși 7 miliarde de euro în cazul unui cutremur cu interval mediu de recurență (IMR) de 100 de ani și 25 de miliarde de euro pentru un cutremur cu IMR de 1.000 de ani. Peste 100.000 de persoane ar putea fi afectate de scenariul de cutremur cu IMR de 100 de ani, iar de trei ori mai multe pot fi afectate de un scenariu de cutremur cu IMR de 1.000 de ani.