EXCLUSIV | Președintele CCR, Valer Dorneanu: “Tema  revizuirii Constituției nu trebuie folosită ca un instrument electoral permanent”

La 30 de ani de la crearea legii fundamentale a României, Gândul a vrut să afle chiar de la președintele Curții Constituționale (CCR), Valer Dorneanu, opinia și comentariile sale legate de o eventuală revizuire a Constituției, în condițiile în care din ce în ce mai multe voci au lansat în spațiul public, sub diverse forme, acest subiect. 

Sărbătorim 30 de ani de la nașterea Constituției României după decembrie 1989. Din 1989 până azi, Constituția României a fost revizuită o singură dată, în 2003. Din ce în ce mai multe voci pun în dezbatere din nou această revizuire, fiind vizate în mod special rolul și atribuțiile Președintelui. Considerați că este necesară o nouă revizuire? 

REACȚIE Reacția Oanei Țoiu după ce a fost acuzată că a semnat pentru limitarea dreptului de veto al României în UE

08:04

UTILE Electrocasnicul considerat „vampirul energetic” al toamnei. Consumă într-un minut cât 250 de becuri aprinse simultan

07:36

Într-adevăr, în ultimul timp se vorbește, tot mai des, atât de către unele autorități, cât și de către unii politicieni, despre nevoia revizuirii Constituției. Din păcate, această temă este transformată într-un instrument electoral.

Eu am mai spus faptul că actuala Constituție, deși a fost considerată și chiar este o lege modernă și progresistă, nu poate fi considerată perfectă. Nu este nici imuabilă, nici veșnică. Pot exista motive pentru adoptarea și modificarea unor dispoziții ca urmare a evoluțiilor survenite în viața politică, în dinamica derulării politicilor economice și sociale.

Este important, însă, ca ideea revizuirii Constituției să pornească de la o necesitate obiectivă, motivată, care să întrunească și voința poporului. Ea nu trebuie să răspundă unor ambiții politice unilaterale. În orice caz această temă nu trebuie folosită ca un instrument electoral permanent.

Dacă eu consider sau nu revizuirea Constituției un lucru necesar, în calitatea mea, eu nu pot să mă pronunț, chiar dacă aș avea convingeri proprii. Rolul președintelui României, modul de alegere al acestuia prin transformarea actualului regim semiprezidențial într-unul parlamentar ori transformarea actualei organizări bicamerale a Parlamentului sunt chestiuni de oportunitate politică, dar, repet, aceste opțiuni trebuie să fie rezultatul unor analize serioase și obiective, care să țină seama și de tradițiile noastre, și de voința poporului.

Atitudini care fragilizează statul de drept

De-a lungul timpului, CCR a demonstrat, prin deciziile luate, că au avut loc nenumărate încălcări ale acestui document fundamental, foarte multe texte de lege fiind declarate neconstituționale. Ce credeți că lipșește legiuitorului pentru ca astfel de încălcări să fie cât mai puține? 

Românul este un om disciplinat și ordonat, trăind în spiritul respectării legilor și autorităților. Din păcate, acest spirit s-a diminuat în ultimul timp, atât cetățeni, cât și, regretabil, unele autorități și unii demnitari ocolesc sau încalcă Constituția.

Tot regretabil este și faptul că unele autorități publice și unii demnitari critică permanent sau chiar contestă autoritatea Constituției, îndemnând la nerespectarea ei, la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale, care au caracter general obligatoriu. Aceste atitudini nu fac decât să slăbească încrederea cetățenilor, să dezechilibreze Constituția și legile țării și să fragilizeze statul de drept.

Este regretabil și faptul că peste 100 de decizii ale Curții Constituționale trimise Parlamentului pentru a fi puse în acord cu soluțiile date nu au avut nicio urmare. Ce trebuie făcut? Eu nu cred că această situație se datorează în primul rând legiuitorului. Să nu uităm că articolul 1 alineatul 5 din Constituție prevede expres obligativitatea respectării Legii fundamentale, a supremației sale și a legilor în vigoare.

În consecință, nerespectarea lor trebuie să atragă răspunderea celor în cauză și o atitudine fermă de sancționare a celor vinovați, poate chiar și prin înăsprirea regimului sancționator al acestora.