Sfântul Ion – tradiții și superstiții. Ce este bine să faci și ce trebuie să eviți, la sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul

Credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul (Sfântul Ion) în fiecare an, pe la 7 ianuarie, în a doua zi după sărbătoarea Botezului Domnului (Bobotează). Este considerat cel mai important proroc şi cel care face legătura dintre Vechiul şi Noul Testament.

Sfântul Proroc şi Înaintemergător al Domnului Ioan Botezătorul proroceşte venirea lui Iisus Hristos, îl botează şi îl descoperă lumii ca Mesia.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de „Sânt Ion”, „Înaintemergătorul Domnului” sau „Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

EXTERNE Șefa AfD vrea guvernarea în Saxonia-Anhalt și face apel la rivali: „Mâna noastră este întotdeauna întinsă”

21:58

REACȚIE Avertisment dur pentru Giorgia Meloni. „Longevitatea nu este suficientă pentru un guvern”

21:38

Tot pe 7 ianuarie, este sărbătorit Crăciunul pe rit vechi 2022. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial.

Traditii și superstiții de Sfântul Ion

Ziua de Sfântul Ion reprezintă încheierea Sărbătorilor de Iarnă deschise la Sfântul Nicolae și, potrivit tradiţiei populare, se spune că după această sărbătoare se botează gerul, adică se înmoaie frigul şi temperaturile încep să crească.

În dimineaţa zilei de Sfântul Ioan Botezătorul (Sfântul Ion) fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli în timpul anului.

Sfântul Ion este considerat protectorul pruncilor, astfel că cei care ţin sărbătoarea speră să aibă copii sănătoşi, fără malformaţii.

Această zi e una a bucuriei, iar cine nu se veseleşte în această zi va fi trist tot anul.

Cei care serbează această zi speră ca gospodăriile lor să fie ferite de foc şi animalele din bătătură de fiarele sălbatice.

În această zi există în anumite zone obiceiul numit „Iordănitul femeilor”, o petrecere a nevestelor, care se adună la o gazdă, unde aduce fiecare alimente şi băutură, apoi petrec până dimineaţa, spunând că se „iordănesc”.

Un alt obicei este „Iordăneala”, un fel de colind în care mai mulţi tineri care au luat de la preot agheasmă de la Bobotează, în ajunul Sfântului Ioan, merg în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan la biserică şi după terminarea slujbei stropesc fiecare om care le iese în cale, apoi îl urează. Oamenii „iordăniţi” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Cine a fost Sf. Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în familia preotului Zaharia, iar mama sa, Elisabeta, era rudă cu Fecioara Maria, mama lui Iisus. Prorocul Ioan a început să predice înaintea lui Iisus, având rolul de a pregăti poporul pentru primirea Mântuitorului şi a-l face cunoscut.

Prin botezarea oamenilor în Iordan, el, de fapt, îi pregătea pentru adevăratul botez, cel în duh, pe care l-a adus Iisus Hristos. Sfântul Ioan avea mulţi ucenici care îl urmau. El nu era un orator desăvârşit, dar avea darul de atrage oamenii spre el.

Din Evanghelia după Marcu, aflăm că Ioan Botezătorul era smerit şi umbla îmbrăcat într-o haină aspră din păr de cămilă, încins cu o curea din piele. Hrana lui erau locustele (un arbore care nu mai există), deşi mulţi au tradus lăcuste şi miere sălbatică. A trăit într-o peşteră, până a fost prins de Irod, întemniţat şi în cele din urmă ucis prin tăierea capului.

Evanghelia ne spune că Irod a ordonat tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Ioan îl mustra mereu pe Irod pentru traiul său nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. Aceasta a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse lui Irod, să ceară capul Botezătorului ca răsplată.

În calendarul ortodox, Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul este prăznuită la 29 august, care încheie anul bisericesc, deoarece pe 1 septembrie începe noul an bisericesc.

Aproape 460.000 de românce poartă numele de Ioana sau derivate, iar în privinţa bărbaţilor, aproximativ 1.400.000 dintre ei poartă numele de Ion sau derivate.