Motivele deportării lui Novak Djokovic, explicate de judecători: „Ar putea stimula sentimentul antivaccinare și ar fi încurajat mitinguri ce ar fi dus la răspândirea virusului în comunitate”

Curtea Federală a dezvăluit motivele pentru care a respins contestația lui Novak Djokovic în cazul deciziei guvernului australian de a-i anula viza.

Printr-o opinie unanimă, judecătorii James Allsop, Anthony Besanko și David O’Callaghan au stabilit că decizia ministrului imigrației Alex Hawke de a anula viza lui Djokovic „nu este irațională sau ilogică”, iar grupurile anti-vacciniste – susținătoare ale sportivului – ar putea declanșa proteste, prin care s-ar încuraja transmiterea virusului în comunitate, scrie abc.net.au.

Judecătorii au spus că nu au luat în considerare temeinicia deciziei ministrului și au examinat doar legalitatea măsurii.

Novak Djokovic a fost deportat din Australia duminică seara, după ce plenul Tribunalului Federal a fost de acord în unanimitate să respingă cererea sportivului de a rămâne în țară și de a juca, luni, la Australian Open.

EXCLUSIV „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu” începe miercuri, 30 septembrie, de la ora 20:30, live pe Gândul. În exclusivitate, Petrișor Peiu, primele reacții după votul din Parlament. Pe mâinile cui ajunge România?

15:58

ANALIZĂ Guvernul Mureșan a picat. Urmează Parlamentul? Care sunt pașii pentru primele alegeri anticipate de după Revoluție

15:57

„O vedetă reprezentativă a tenisului mondial poate influența oameni de toate vârstele, tineri sau bătrâni, dar mai ales pe tineri și pe cei influențabili să-l imite”, a spus tribunalul.

„Acest lucru nu este fantezist, nu are nevoie de dovezi. Este recunoaşterea comportamentului uman dintr-o familiarizare modestă cu experienţa umană. Chiar dacă domnul Djokovici nu câştiga Australian Open, capacitatea prezenţei lui în Australia jucând tenis, de a-i încuraja pe cei care ar emula sau vor să fie ca el, este o bază raţională pentru ideea că el ar putea stimula sentimentul antivaccinare„, scriu magistrații australieni motivare.

Instanța a subliniat argumentul central al echipei de avocați a lui Djokovic.

„Argumentul central al domnului Djokovic a fost că ministrului îi lipsește vreo dovadă că prezența sa ar putea „încuraja sentimentul anti-vaccinare”, a spus instanța în motivele publicate.

„Cu toate acestea, s-a putut deduce că publicul a perceput că domnul Djokovic nu era în favoarea vaccinărilor. Se știa sau cel puțin se percepea de către public că a ales să nu fie vaccinat. Nu a fost nimic irațional ca ministrul să fie îngrijorat de faptul că sprijinul afirmat al unor grupuri anti-vaccinare pentru poziția domnului Djokovic cu privire la vaccinare ar putea încuraja mitinguri și proteste care ar putea duce la creșterea transmiterii comunitare”.

Cronologia cazului Novak Djokovic

• Pe 18 noiembrie, lui Djokovic i se acordă o viză de activitate temporară (subclasa 408). Vizele de activitate temporară le permit oamenilor să lucreze în Australia pe termen scurt, iar subclasa 408 se referă la activitățile sportive.
• Pe 29 noiembrie, ministrul federal al Sănătății, Greg Hunt, i-a scris directorului executiv al Tennis Australia, Craig Tiley, spunând că jucătorii care doresc să intre în Australia fără carantină trebuie să fie complet vaccinați și nu pot considera o infecție anterioară drept motiv pentru scutire.
• Pe 16 decembrie, Djokovic efectuează atât teste PCR, cât și un test rapid antigen, potrivit unui comunicat publicat de reprezentanții sportivului.
• Pe 17 decembrie, Djokovic participă la evenimente neavând încă rezultat pozitiv la testul COVID.
• Pe 18 decembrie, Djokovic participă la un interviu media, în ciuda faptului că a primit un rezultat pozitiv la testul PCR.
• Pe 30 decembrie, Djokovic primește o scrisoare de la directorul medical al Tennis Australia, în care afirmă că i s-a acordat o „exceptare medicală de la vaccinarea COVID” pe motiv că s-a a avut recent boala.
• Pe 1 ianuarie, Djokovic primește o confirmare online automată prin intermediul site-ului web/aplicației Australian Travel Declaration că a îndeplinit cerințele pentru o „sosire fără carantină în Australia”.
• Cu puțin înainte de miezul nopții de 5 ianuarie, Djokovic ajunge la Melbourne cu un zbor din Dubai și este reținut la aeroport.
• La primele ore ale zilei de 6 ianuarie, Djokovic este intervievat de oficialii Forțelor de Frontieră înainte ca viza să-i fie anulată și este transferat la un hotel de detenție pentru imigranți din Melbourne.
• Mai târziu în acea zi, avocații săi depun o contestație împotriva anulării vizei sale. Se emite o ordonanță pentru a-i permite lui Djokovic să rămână în țară până pe 10 ianuarie. În aceeași zi este programată o audiere la Tribunalul Federal.
• Pe 10 ianuarie, instanța constată că viza lui Djokovic a fost anulată în mod nejustificat, subliniind lipsa de timp acordat jucătorului pentru a contesta decizia și dispune eliberarea acestuia din detenție. După eliberare, starul tenisului își declară public intenția de a rămâne în țară și de a concura la Australian Open.
• Pe 13 ianuarie are loc tragerea la sorți la Australian Open și un meci între Djokovic și compatriotul Miomir Kecmanovic este programat în primul tur al turneului.
• Pe 14 ianuarie, ministrul imigrării, Alex Hawke, anulează viza lui Djokovic din „motive de sănătate și ordine”.
• Mai târziu în acea zi, avocații lui Djokovic depun o cerere la Tribunalul Federal pentru a revizui anularea.
• Pe 15 ianuarie, Curtea Federală confirmă că va analiza cererea lui Djokovic, iar tenismenul este dus înapoi în hotelul pentru imigranți.
• Pe 16 ianuarie, Curtea Federală respinge cererea lui Djokovic. El este deportat în aceeași seară.