Ce este o hartă GIS și ce instituții publice au nevoie de ea

GIS este un Sistem Informațional Geografic cu ajutorul căruia se culeg, se analizează și se gestionează date. În termeni mult mai simpli, GIS-ul este o hartă inteligentă și este foarte utilă pentru utilizarea în instituțiile publice și nu numai. Acest tip de hartă inteligentă este un instrument care poate fi util în diverse instituții, cum ar fi direcția de taxe si impozite sau în primării. GIS-ul poate fi utilizat pentru registre agricole, urbanism, cadastru, parcări, clădiri de patrimoniu, așa cum se explică în această listă. În plus, aceste domenii se pot integra în harta inteligentă pentru a oferi în final informații complexe și ample.

GIS este folosit și de către Oficiul Național de Cadastru care se ocupă cu emiterea și identificarea numerelor cadastrale și cartea funciară. Harta inteligentă ajută la vizualizarea grafică a diferitelor locații geo-spațiale ca puncte pe hartă.

ACTUALITATE Valentin Stan: Când se întâlnesc doi șefi de stat strângerea de mână arată relația de subordonare

09:30

SPORT Adrian Mihalcea se adresează conducerii de la UTA, după victoria cu Dinamo: „Trebuie să știm asta”

09:04

GISmai este folosit și în aplicațiile Info STB și Trafic Allert, unde datele se folosesc în timp real pentru a monitoriza pe o hartă, mersul mijloacelor de transport în comun sau traficul din București. Un alt exemplu este compania Uber care se folosește de un astfel de sistem pentru a coordona călătoriile și comenzile de mașini.

În România, acest tip de tehnologie își regăsește aplicativitatea și în cadrul Institutului Național de Statistică, care a reușit să codeze toate localitățile din România pe o astfel de hartă inteligentă.

O altă instituție care se folosește de GIS este și Repertoriul Arheologic Național și Lista Monumentelor Istorice cu ajutorul căruia el localizează siturile arheologice și monumentele istorice.

GIS are la bază un mecanism de funcționare ce implică referințe de locații (coordonate GPS) pentru lumea în care trăim. El mai poate fi folosit și în studiul geologiei sau biologiei, în analiza rocilor, respectiv a plantelor. Dacă s-a observat că un anume tip de plantă este localizat în trei locuri diferite, cu ajutorul GIS-ului se pot face analize, astfel încâtse constată că acea plantă crește pe versanți orientați spre nord, la o altitudine de peste 1000 m și care primesc mai mult de 164 cm³ de ploaie pe an. Harta inteligentă GIS poate furniza apoi toate locațiile din zonă ce au condiții similare și, astfel, îi va ajuta pe cercetători să caute și în acele locuri plante rare.

GIS mai are numeroase utilizări și în domeniul fermelor. Și acest lucru este util pentru Ministerul Mediului. Hărțile inteligente pot aduna toate locațiile fermelor, date despre tipul de îngrășământ pe care-l folosesc și, corelate cu structura reliefului, de exemplu, dacă există râuri, harta poate da informații utile despre ce cursuri pot să transporte îngrășământul în aval.

În concluzie, după cum spune și Research Guides cuvântul cheie pentru acest tip de tehnologie este geografia. Adică avem coordonate spațiale pentru locuri fizice reale de pe pământ. Și ce face de fapt GIS-ul este că poate corela aceste date geo-spațiale cu informații suplimentare. Iar acest instrument se poate dovedi extrem de util în modernizarea modului de lucru al instituțiilor publice.