Dieta lui Carol I | Ce și cât mânca primul rege al României, în 1881

Monarhia a schimbat România din temelii, iar obiceiurile gastronomice nu fac o excepție. Influența celor patru regi care s-au perindat pe tron timp de aproape un secol, între 1866 și 1947, își face încă simțită prezența, la trei sferturi de secol de când a fost instaurat regimul comunist, arată un material documentar realizat de Historia.

Alteţa Sa Serenisimă Principele Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig, al doilea fiu al Principelui Karl Anton von Hohenzollern-Sigmaringen, din ramura romano-catolică a vechii dinastii germane de Hohenzollern, şi al Principesei Joséphine Frederica Luise de Baden, s-a născut la 8/20 aprilie 1839, la Sigmaringen, în Germania, iar în 10 mai 1866 a când a venit la conducerea statului Principele Suveran Carol I, iar la 10 mai 1881, Carol I a fost încoronat ca Rege al României.

MARIUS TUCĂ SHOW Crin Antonescu: „AUR nu este un partid extremist. Un partid extremist nu s-ar fi comportat așa de civilizat când au fost anulate alegerile”

00:30

ACTUALITATE Crin Antonescu comentează decizia lui Nicușor Dan: „Așa președinte, așa premier. Situația din România este un dezastru democratic”

00:00

Primul Rege al României a domnit 48 de ani, cea mai lungă domnie din istoria noastră, conform Casei Majestății Sale. El este cel care introduce sau schimbă regulile în domeniul gastronomiei românești. Cei care își închipuie că membrii Casei Regale se desfătau cu tot soiul de minuni gastronomice va fi dezamăgit. Deși le erau servite mai întodeauna regește mesele, în realitate regii și reginele noastre nu au fost, în marea lor majoritate, deloc gurmanzi, ci dimpotrivă, arată documentarul Historia.

Potrivit sursei citate, Carol I era foarte cumpătat la masă, mânca puțin și repede. Conform lucrării istoricului Filip-Lucian Iorga și a soției lui, Ana, „Mesele de odinioară. De la Palatul regal la Târgul Moșilor”, apărută la Editura Corint (2015), regula de aur a epocii era aceea că la o masă regală nu te duceai ca să te ghiftuiești, ceea ce va dura până va fi asimilată de români.

Primul contact al principelui Carol cu bucătăria românească, precizează Filip-Lucian Iorga în cartea sa, s-a produs aproape imediat când a ajuns în țara pe care urma să o conducă. După aproape opt ore de călătorie cu trăsura și alte două cu pluta pe Jiu, descrie situația Filip-Lucian Iorga, Carol ajunge la Craiova, unde e primit cu urale, o ploaie de flori și un mic dejun cu bucate… „înghețate de frigul nopții”, cum

Regele Carol I mânca numai la ore fixe

Carol I a fost întreaga sa domnie extrem de atent cu propriul său program, inclusiv cu orele de masă. Ca atare, la Castelul Peleș regele lua micul dejun alături de soția sa, Elisabeta, după obișnuita plimbare de dimineață. Își citea corespondeța până la 10.30, când începea programul de audiențe în cabinetul său privat.

La ora 13:00 fix i se servea prânzul, iar patru ore mai târziu ceaiul. La ora 20.00 familia regală se reunea pentru cină, la care participau uneori și câțiva oaspeți din cercul celor apropiați. Ori de câte ori avea ocazia, Regele Carol I lua dejunul împreună cu fiica sa, Maria, care a murit însă foarte tânără, la nici patru ani.

În vizitele din țară a avut experiența inedite cu mesele. Când a ajuns în Moldova, după mai bine de două săptămâni. va realiza că nu mai face față provocărilor culinare. O altă întâmplare relevantă este de la o vizită și la Mânăstirea Sinaia, unde Carol I e întâmpinat de toată lumea, de la călugări la localnici, cu bucurie și ținută festivă, cu toții purtând haine de sărbătoare. Principele asistă la liturghie și decide să ia cina tot în mânăstire, unde e condus într-una dintre camerele austere de oaspeț. Începând cu ora șapte seara se așază la masă, iar viitorul rege și-a notat în memorii, cu scrupulozitate, o serie de detalii: mămăligă, păstrăvi și pui. „Pâine, adaugă viitorul rege, puseseră călătorii cu dânșii, căci prin partea locului nu se găsește nimic”.

Potrivit sursei citate, una dintre puținele excepții în domeniu pe care le va accepta regele se referă la vinul preferat, care nu lipsea de pe masa sa: vinul de Bordeaux. El accepta și vechile vinuri românești de Odobești și Drăgășani sau pe cele din viile Brătianu. Atunci când venea vorba despre bere, Azuga era la mare căutare, cu sortimentele Caraiman și Salvator. La capitolul delicatese, acestea veneau exclusiv de la Casa Capșa. De altfel, Griogre Capșa a primint la scurt timp de la sosirea principelui în țară,onoarea de a se numi furnizor al Curții princiare.