Directorul Cyberint din SRI: Pe partea de spionaj cibernetic, toate serviciile de informaţii din Rusia încearcă să fie prezente în România

Directorul general al Centrului Național Cyberint din SRI a declarat că toate serviciile relevante de informaţii din Rusia încearcă să fie prezente în România, pe partea de spionaj cibernetic. Potrivit lui Anton Rog, Rusia are un model specific pe care îl folosește de fiecare dată în cadrul atacurilor militare.

În cadrul unei conferințe de specialitate, șeful Cyberint din cadrul SRI a precizat: „Noi aveam date tehnice pentru doi actori că sunt aici. Aveam FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, urmașul KGB – n.r.) şi GRU (serviciul de informaţii al armatei ruse – n.r.). Cu câteva luni înainte de război a venit şi al treilea actor care lipsea în România: SVR (Serviciul de Informații Externe – n.r.). Deci, acum, pe partea de spionaj cibernetic, toate serviciile relevante de informaţii din Rusia, cu atacuri complexe, încearcă să fie prezente în România”.

Anton Rog a explicat că rolul Centrului Naţional Cyberint este să dovedească, cu ajutorul unor dovezi tehnice, că atacul respectiv este realizat de o anumită grupare.

EXTERNE Imagini demne de cascadorii râsului: doi Moși Crăciun s-au luat la bătaie într-un supermarket

23:23

EXCLUSIV Ciprian Ciucu, pentru Gândul: Voi fi un primar consensual și colaborativ/ Voi încerca să replic coaliția de guvernare și în plan local, cu PSD și USR/ Bolojan e bucuros că am oferit cea mai bună ofertă electoratului și că am arătat respect bucureștenilor

23:16

„Atribuirea politică o face mai târziu preşedintele României, în cazul în care consideră că este oportun, pe baza datelor tehnice oferite de Centrul Naţional Cyberint şi alte instituţii din România sau în cooperare cu companii private”, a afirmat Anton Rog.

Reprezentantul SRI a explicat că există un anumit model pe care Rusia l-a folosit de fiecare dată când a avut atacuri militare, relatează Digi24.

„Înainte au atacat teritoriul respectiv sau împreună cu zona adiacentă cibernetic. Lucrul acesta s-a întâmplat şi acum. Şi nu toate atacurile au putut să targeteze foarte precis Ucraina. Unele atacuri au ieşit, ca să zic aşa, din ce îşi doreau ei şi au afectat şi Europa, aproape în integralitate”, a explicat Anton Rog.

De asemenea, directorul Cyberint a precizat că alte 3-4 state au acţiuni cibernetice în România. Fără să ofere mai multe detalii, acesta a afirmat că unele dintre ele sunt „ţări care nu ar trebui să facă aşa ceva”.

La polul opus, Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice al Bitdefender a afirmat că „lumea vorbeşte de război informatic, dar nu se întâmplă în România”. Acesta a precizat că se observă un interes din partea actorilor comerciali, atacatori care vor să infecteze calculatoare și să fure informaţii.

„S-au intensificat atacurile în ultima vreme. Noi am terminat 2021 cu undeva în jur de 400 de atacuri unice care apar pe minut. Când vorbesc de atacuri unice, vorbesc despre servere unice de malware care ajung în fluxurile noastre. În 2022, până acum, numărul de atacuri unice a crescut undeva în jur de 550 pe minut. O creştere nu foarte mare, dar semnificativă”, a precizat Bogdan Botezatu.

De asemenea, specialistul Bitdefender a menționat că numărul de atacuri este cauzat de digitalizare și nu de un context legat de război sau de schimbări dramatice în societate.

„Foarte mulţi oameni au acum dispozitive pe care le folosesc. Înainte nu le aveau pentru că puteau să meargă la magazin, puteau să-şi facă treburile în format fizic, acum depind de infrastructura tehnică pentru e-learning, pentru lucrul de la distanţă, pentru tranzacţii bancare şi aşa mai departe”, a precizat Bogdan Botezatu.