Reacția Parchetului General după decizia CCR cu privire la prescripția răspunderii penale, care ar putea să îi scape pe cei anchetați pentru corupție de dosare: Consecințele vor fi majore

Infracțiuni precum furtul, coruperea sexuală a minorilor, falsurile, înșelăciunea, unele forme ale pornografiei infantile, unele infracțiuni contra siguranței sistemelor informatice și  accidentele de circulație ar putea fi afectate de efectele deciziei Curții Constituționale din data de 26 mai 2022, avertizează Parchetul General într-un comunicat.

CCR a admis a excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal potrivit căruia  „Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”. 

CONTROVERSĂ Președintele Letoniei spune că țara sa ar putea găzdui arme nucleare dacă NATO decide să le desfășoare în țările baltice

22:51

VIDEO Proteste în miez de noapte la arestul central unde e încarcerat Călin Georgescu. Sute de oameni își strigă nemulțumirea și cer eliberarea lui Georgescu: ”Căline, Căline, poporul e cu tine”

22:51

Aspectul de neconstituționalitate poate fi ușor remediat, dar intervenția unei discontinuități a normei va avea unul dintre cele mai grave efecte ale unei decizii CCR, afectând cvasitotalitatea infracțiunilor, transmite Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) în comunicat, după decizia CCR de joi.

„Punerea în acord a dispozițiilor neconstituționale depinde de motivarea și criteriile reținute de curte. Avem, însă, un reper adecvat de reglementare, în dispozițiile vechiului Cod penal. De la acest punct, o intervenție de modificare credem că va fi simplă și trebuie adresată punctual, pentru această instituție importantă de drept.
Consecințele, în cazul în care neconstituționalitatea va antrena încetarea efectelor art. 155 Cod penal, vor fi majore, cu aplicabilitate pentru aproape orice fel de infracțiune. Ar fi afectate infracțiuni precum: furtul, coruperea sexuală a minorilor, falsurile, înșelăciunea, unele forme ale pornografiei infantile, unele infracțiuni contra siguranței sistemelor informatice, accidentele de circulație”, se arată în mesajul publicat de Parchetul General pe pagina sa web.

PÎCCJ: În grupa de infracțiuni cu pedepse între 5 și 10 ani, pentru care prescripția generală este de 8 ani, sunt infracțiuni grave

PÎCCJ menționează că în grupa de infracțiuni cu pedepse între 5 și 10 ani, pentru care prescripția generală este de 8 ani, sunt infracțiuni grave și a căror cercetare presupune perioade mai mari, în mod obiectiv: evaziunea fiscală, rele tratamente aplicate minorului, infracțiuni de corupție, traficul de persoane.

Întreruperea termenului de prescripție și intervenția prescripției speciale, adaugă Parchetul General, constituie un factor de echilibru în filozofia stabilirii răspunderii penale, efectul general al reducerii limitelor de pedeapsă fiind echilibrat prin termenul prescripției speciale, care este dublul termenului de prescripție generală.

„Întreruperea termenului de prescripție reprezintă un instrument pentru protecția victimelor infracțiunilor și trebuie asumat că intenția legiuitorului (combinată din pedepse mai reduse față de vechiul cod penal și procedura camerei preliminare, care depășește în concret termenul de 60 de zile) nu s-a confirmat în totalitate prin aplicarea noului Cod de procedură penală. Nu trebuie ca legea să priveze victimele infracțiunilor de posibilitatea de a stabili răspunderea autorilor faptelor, ci trebuie aplicate soluții pentru continuitatea unei instituții importante a dreptului penal.

În concluzie, aspectul de neconstituționalitate poate fi ușor remediat, dar intervenția unei discontinuități a normei va avea unul dintre cele mai grave efecte ale unei decizii CCR, afectând cvasitotalitatea infracțiunilor”, sunt concluziile PÎCCJ.

Sursa: MEDIAFAX FOTO

Decizia CCR criticată de Parchetul General

„Art.155 alin.(1) din Codul penal a avut până în aprilie 2018 următorul conținut: „Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.

Prin Decizia nr.297 din 26 aprilie 2018, Curtea Constituțională a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză” din cuprinsul dispozițiilor art.155 alin.(1) din Codul penal este neconstituțională, întrucât este neclară, imprevizibilă, incoerentă și lipsită de previzibilitate, de natură a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situație juridică incertă referitoare la condițiile tragerii sale la răspundere penală pentru faptele săvârșite.

La pronunțarea deciziei de față, Curtea a observat că, după publicarea Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018, legiuitorul nu a intervenit, potrivit art.147 alin.(1) din Legea fundamentală, în sensul punerii de acord a prevederilor constatate ca fiind neconstituționale cu dispozițiile Constituției și nu a luat măsuri pentru înlocuirea acestei sintagme și stabilirea unor condiții clare prin care să se poată dispune întreruperea prescripției răspunderii penale, prin introducerea unor termeni univoci cu privire la condițiile și termenul întreruperii prescripției. Așadar, din anul 2018 și până în prezent, legiuitorul a ignorat efectele obligatorii ale Deciziei nr.297 din 26 aprilie 2018, generând astfel un viciu de neconstituționalitate mai grav, întrucât textul de lege rămas în vigoare – „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea” – este un text incomplet și, prin urmare, inaplicabil. Mai mult, din cauza lipsei intervenției active a legiuitorului, în această perioadă instanțele de judecată au interpretat și aplicat în mod diferit/neunitar această normă juridică.

În aceste condiții, prin decizia prezentă, s-a declarat neconstituțional textul rămas în vigoare, urmând ca legiuitorul să ia imediat măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Deciziei nr. 297 din 2018, fără a mai fi necesar să aștepte publicarea prezentei decizii în Monitorul Oficial al României”, a statuat CCR joi, 26 mai.