VIDEO | Curtea Veche, prima curte domnească din București (DOCUMENTAR)

Curtea Veche este prima curte domnească din București. Aceasta, însă, a devenit nefuncțională după incendiul din 1718, care a distrus întregul București.

Curtea Veche era formată din Palatul Voievodal, Biserica Buna Vestire, cunoscută apoi sub numele de Biserica Curtea Veche, case cu saloane de recepție, cancelarii domnești, grajduri și grădini.

Se spune că această Curte a fost construită de către Mircea cel Bătrân, însă nu există multe date care să ateste că informația este adevărată sută la sută.

POLITICĂ Ilie Bolojan: „PENSIILE SPECIALE vor fi ATACATE în pachetul doi, sau trei”

23:17

ACTUALITATE ORAȘUL foarte aproape de graniță, unde e plin de români vara și în fiecare weekend al anului. Prețurile sunt mici și a doua limbă vorbită e româna

22:53

După cele două calamități din secolul al XVIII-lea, care au distrus curtea și clădirile din jurul ei, a fost construită o nouă curte domnească, Curtea Nouă. În prezent, ruinele Palatului Voievodal au devenit sit arheologic protejat, fiind amenajat și un muzeu, Muzeul Curtea Veche.

Înainte să fie construită Curtea Domnească, pe același loc a fost ridicată o cetate. În secolul al XV-lea, Vlad Țepeș, domnul Țării Românești, consolidează cetatea construită de Mircea cel Bătrân și o ridică la rangul de reședință domnească.

Curtea Veche a suferit diverse rezidiri și refaceri de-a lungul timpului, începând cu a doua jumătate a secolului al XIV-lea până la Vlad Țepeș, de la Basarab cel Tânăr și până la Mircea Ciobanul, de la Matei Basarab până la Constantin Brâncoveanu.

Documente arată că, încă din 1458, Vlad Țepeș le scria brașovenilor cerându-le meșteri în zidirea cetăților. Deși nu s-au păstrat dovezi concludente, istoricii au considerat că cetatea construită de Vlad Țepeș între 1458-1459 a fost ridicată pe vechea cetățuie de pe malul Dâmboviței.

Nu sunt cunoscute date despre importanța cetății pentru apărarea Țării Românești, în campania lui Mahomed al II-lea, din 1462, dar cetatea avea un rol de apărare.

În anul 1473, fratele lui Vlad Țepeș, Radu cel Frumos, se refugiază în cetatea din București, numită în cronica lui Ștefan cel Mare descoperită de Oligierd Gorka, „cetatea de scaun Dâmbovița’’.

Timp de câteva zile însă cetatea s-a aflat sub asediu și ulterior a fost cucerită. Apoi, moldovenii au pătruns în cetate, iar conform letopisețului lui Grigore Ureche, Ștefan a dobândit Cetatea Dâmboviței și a rămas cu toata averea lui Radu cel Frumos chiar și cu fiica acestuia Voichița. Ștefan îl urcă pe scaunul domnesc pe Basarab Laiotă, dar după puțin timp acesta se închină la sultan.

După câțiva ani, Ștefan cel Mare atacă cetatea Bucureștilor și o cucerește. Astfel, l-a ajutat pe Vlad Țepeș să revină pe tron. Vlad Țepeș a vrut să-l atace pe sultan și a vorbit cu brașovenii pentru a-l ajuta să reconstruiască cetatea din București.

Doar că domnitorul cade victima unui complot, iar pe scaun urcă din nou Basarab Laiotă. Chiar și așa, nu a rezistat mult, iar pe tron urcă Basarab cel Tânăr, poreclit Țepeluș.

Și acesta apelează la meșterii brașoveni și reconstruiește cetatea Bucureștilor. Conform documentelor, cetății i se aduc ample modificări. Și urmele arheologice descoperite în strada Soarelui de astăzi arată că cetatea a fost transformată în acea perioadă.

Din păcate, foarte multe informații despre construcție nu au fost păstrate. Conform unui document din 1480 aflăm că cetatea purta numele Cetatea nouă de scaun București, iar alt document emis de vornicul Neagu amintește de castro Bokorestch.

De-a lungul timpului, descoperirile arheologice au scos la iveală ruinele unei cetăți din bolovani de râu pe o suprafață de aproape 1.000 de metri pătrați.

Parterul castelului era foarte înalt și era situat pe pivnițe și hrube foarte încăpătoare și curtea interioară a palatului întinsă pe o suprafață de peste 100 mp.

În prezent, Palatul Voievodal Curtea Veche a devenit muzeu. Astfel că, aici sunt păstrate cele mai vechi mărturii istorice din București, care datează din secolul al XIII-lea.

Autor

Oana Zvobodă

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde ... vezi toate articolele