Adrian Vasilescu (BNR), după ce INS a publicat cel mai nou indice al prețurilor de consum: Dacă urmează alți pași am putea spune că în iulie în România a început dezinflaţia

Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR), a declarat joi, după ce Institutului Național de Statistică (INS) a publicat ultimele date oficiale privind indicele preturilor de consum, că luna iulie a venit cu inflaţia în jos, iar pentru prima dată creşterile la mărfuri alimentare şi la mărfurile nealimentare se aliniază.

Adrian Vasilescu a comentat ultimele cifre ale INS privind inflația, pentru luna iulie, publicate joi, care arată o încetinire a ratei anuale a inflației față de valoarea din luna precedentă, dar sunt în continuare scumpiri față de iunie, în medie de 0,9%.

FLASH NEWS Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru explică în ce condiții vor susține liberalii Guvernul Niculescu, după instalare

12:08

SURSE Tensiuni mari între liberali. Se pregătesc de un nou Birou Politic, unde urmează să mai discute şi pe votul Guvernului Luca Niculescu

12:05

Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021 este de 15,0%, conform datelor agregate de INS, după ce, în iunie, aceasta ajunsese la 15,1%.

„Sunt câteva idei care merită să fie subliniate, începând cu faptul că, iată, luna care s-a încheiat nu de mult, luna iulie, a venit cu inflaţia în jos, nu cu mult. De la 15,05% în iunie la 14,96% în iulie. Dacă e un pas şi urmează şi alţi paşi în lunile următoare asta înseamnă că am putea spune că în luna care s-a încheiat, în România, a început dezinflaţia. Spun, am putea spune. Nu mă grăbesc să spun că asta e realitatea, deşi la conferinţa de presă de la Banca Naţională, unde a fost lansat Raportul asupra inflaţiei, asta este tendinţa observată, şi anume semestrul II va fi un semestru cu preţurile în jos. Banca Naţională a văzut în jur de 14% la sfârşitul anului. Asta înseamnă o înclinare foarte mică, dar important că este înclinare în jos. Nu este o pantă urcătoare”, a spus Adrian Vasilescu.

Banca Națională a României prognozează o inflație de 13,9%   în decembrie 2022, de 7,5% în decembrie 2023 și de 2,3% în iunie 2024, conform Raportului asupra inflației prezentat marți de guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Întrebat dacă am putea să mai vedem luni cu inflaţie în creştere, consultant de strategie la Banca Naţională a României a declarat că speră să nu mai avem o asemenea situaţie, dar a adăugat că „este o vară fierbinte” pentru că acum avem lupte duse cu consumul de energie pe răcitoare: frigidere, congelatoare, aparate de aer condiţionat şi aşa mai departe.

„Inflaţia bună este inflaţia de 2%”

„Ce vedem însă dacă mergem mai departe şi intrăm în analiză. Vedem că pentru prima dată, creşterile la mărfuri alimentare şi la mărfurile nealimentare se aliniază atât lună la lună, adică iulie faţă de iunie, cât şi la iulie faţă de decembrie, chiar alinierea aici la iulie faţă de decembrie este aproape perfectă şi de asemenea aproape perfectă este alinierea an la an. Adică preţurile alimentare au crescut în aceeaşi măsură cu preţurile la produse nealimentare. Serviciile rămân cu preţurile cele mai jos, chiar la jumătate la servicii faţă de mărfurile alimentare şi mărfurile nealimentare. Mergem mai departe cu analiza şi vedem că la mărfuri alimentare sunt câteva produse de bază care au scumpiri foarte mari”,a explicat Adrian Vasilescu.

El a a precizat că reperul când vorbim despre inflaţie este valoarea de 2% pe an. „Deci 2% pe an trebuie să fie de creşterea optimă la orice preţ. Asta este o axiomă deja, nu mai trebuie demonstrată. Toată lumea, din America până în Japonia, merge cu această axiomă. Inflaţia bună este inflaţia de 2%, nici mai sus, nici mai jos. Când la pâine se duce la 24%, la cartofi la 41%, la ulei la 51% şi la margarină la 22%, vedem că dintr-o dată, pe palierul mărfurilor alimentare, apare o presiune puternică asupra puterii de cumpărare. Cum tot aşa o categorie, nu cu 51% şi 48% ca la prima categorie, dar cu medii, cu inflaţie la 12 luni peste media şi a inflaţiei generale şi a categoriei şi aici intră carne 12%, laptele şi produse lactate în jur de 16%, brânzeturile, în jur de 19 – 20%, untul cu 21%, ouăle 18%, zahărul 19%, cafea 16%”, a declarat Adrian Vasilescu, pentru Agerpes.

Consultantul de strategie la Banca Naţională a României a afirmat că din tot tabloul, care include mărfuri alimentare, nealimentare şi servicii, situaţia mediei din România se aliniază cumva cu situaţia generală, pentru că această inflaţie este planetară, este globală.

Potrivit INS, cele mai mari scumpiri, față de anul trecut, sunt în continuare la gaze, chiar daca mai reduse, de 70,1%, iar la energie, de 15,47%. Defalcat, față de anul trecut, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 16%, cu creșteri mari la ulei: + 51,86% și cartofi: + 41,85%. Berea s-a scumpit cu 8%. La cele nealimentare, creșterea anuală e de aproximativ 16,59%, iar la servicii, de 8,33%. În afară de energie și gaze, se observă scumpirea cu 34% a transportului aerian, conform INS.

„Peste tot cresc preţurile, dar la noi cresc mai mult tocmai la lucrurile astea esenţiale. La noi este mai mare creşterea. Scumpirea facturilor e mai mare decât în toată Europa. Pentru că ce vedem? Vedem că inflaţia, care este planetară şi noi am importat-o, avem totuşi o inflaţie de 14,96%. În Statele Unite 9,1% a fost luna iunie şi în iulie a scăzut la 8,6%. În zona euro e tot aşa sub 9%. De unde diferenţa? Din modul nerezonabil în care s-a făcut liberalizarea la energie în România”, a explicat sursa citată.

El a mai spus că ar trebui să ne aşteptăm ca, pe viitor, să intrăm în zona de dezinflaţie şi zona dezinflaţiei, după calculele Băncii Naţionale, prezentate marţi, ar dura până în vara lui 2024, când am vedea inflaţia coborâtă la 2,3%, ceea ce înseamnă că s-ar încheia acolo dezinflaţia şi intrăm pe o cotă nouă, care se numeşte inflaţia bună, de 2%.