VIDEO | Petre Daea: „Avem cantitatea necesară de grâu pentru consumul propriu și avem și disponibilități pentru export. Am început recoltarea și la floarea-soarelui în șase județe, pentru prima dată atât de devreme”

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a vorbit, joi, la Antena 3, despre pagubele în creștere în agricultra din România, cauzate de seceta care a distrus deja sute de mii de hectare de terenuri agricole. În acest context, oficialul a precizat că este pentru prima dată când s-a început atât de devreme recoltarea de porumb și de floarea-soarelui, din cauza secetei pedologice a și temperaturilor ridicate.

„Răzvan Dumitrescu: Pe 25 iulie, erau raportate 106.389 hectare calamitate. Astăzi, 11 august, avem 329.680 de hectare calamitate. Creșterea este considerabilă pe raportări și vreau să vă întreb, când o să tragem linie, va fi un an dezastruos, va fi cel mai rău an?

Petre Daea: Seceta este un fenomen evolutiv. Acesta nu este un fenomen extrem, cum este, să zicem, o grindină, care distruge o anumită suprafață, te duci a doua zi, faci determinarea și ai știut exact suprafața și procentul de afectare a producției respective. Acesta este evolutiv și este evolutiv, mai cu seamă că avem culturile acestea de primăvară, care sunt în diferite faze de vegetație.

METEO Cel mai călduros oraș din România la început de 2026. Vor fi 20 de grade Celsius în ianuarie

00:05

VIDEO Cum a reacționat un olandez după ce a intrat în cămara socrului român: „Nu este o pivniță obișnuită…”

00:05

În fiecare, zi dacă seceta iese la nivelul țării și nu există palmă de pământ unde să nu fie secetă pedologică, dar există suprafețe care nu a fost necompromise în totalitate și am spus-o de fiecare dată și o repet – avem trei situații distincte în România. Avem suprafața aceasta, în perimetru irigabil, unde am putut să menținem confortul hidric al plantelor, prin asigurarea apei în completarea nevoii, pentru a se derula aceste fenomene biologice la nivelul plantei.

Într-un cuvânt, am păstrat acolo vegetația, iar culturile au producție, promit. Există în interiorul arcului carpatic suprafețe și în județe întregi unde au fost ploi și starea de vegetație este bună. În partea de sud-vest a țării, de la Caraș-Severin, în Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ialomița și o parte importantă din Brăila, culturile, fie că au fost irigate, fie că precipitațiile au căzut când vegetația era capabilă să se preia aceste precipitații, într-un cuvânt, nu avem efecte distructive.

Răzvan Dumitrescu: În acest moment, pe raportările de până astăzi, la ce culturi avem cele mai mari pagube?

Petre Daea: E evident că vor fi și în continuare și vom înregistra aceste deprecieri de producție și atenție – deprecieri de producție, pentru că sunt trei situații: situația de calamitate totală, de afectare într-un anumit procent și situația normală. La culturile de primăvară, pentru că a apărut lângă seceta pedologică acest factor de temperatură ridicată și le-au prins exact în perioada de creștere și dezvoltare maximă, iar efectele au fost mai puternice la aceste culturi.

Iată, grâul – în secetă, a mușcat mai puțin din cultura grâului. Grâul s-a recoltat, până la această dată, pe întreaga suprafață și avem pierderi mai însemnate în trie județe, și-anume Vrancea, Galați și Buzău, iar acum, prin recoltarea întregii suprafețe cultivate cu grâu, putem să informăm țara că avem cantitatea necesară de grâu pentru consumul propriu și avem și disponibilități pentru export.

Am început recoltarea și la floarea-soarelui în șase județe, pentru prima dată am început atât de devreme, pentru că s-au asociat cei doi factori – seceta pedologică cu temperaturile ridicate și, pe unele suprafețe, chiar seceta aceasta atmosferică. E pentru prima dată când am început recoltatul porumbului, într-o suprafață izolată, dar asta demonstrează faptul că plantele au suferit.

Răzvan Dumitrescu: Lucrurile sunt în evoluție, raportările probabil că o să continue să vină. Întrebarea e următoarea: ce facem dacă ani de zile de aici încolo cu ploaia o să stăm prost?

Petre Daea: Facem ceea ce trebuie și o să facem ceea ce este necesar în țară, și-anume sistemele de irigație. Legea 136 din 2022 stabilește foarte clar care este obiectivul pentru refacerea sistemelor de irigații în România, alocând de la bugetul statului, până în 2027, 1,5 miliarde euro.

Eu am propus și am promovat în Guvern și s-a aprobat hotărârea de Guvern, cu executarea programului de de refacere a sistemului de irigații în România, stabilindu-se pe fiecare obiectiv în parte, care este perioada de executare a obiectivelor de irigații și facem ceea ce trebuie, pentru că cel mai mare rău agriculturii, am distrus 30 și ceva de ani de zile sistemele de irigații și acum vedem ce efecte negative avem datorită lipsei de apă.”