România rurală, tot mai săracă și vulnerabilă. Corina Crețu: „Riscul de sărăcie la sat este de trei ori mai mare decât la oraș. În mediul rural, există un medic la peste 2.000 de locuitori”

Pandemia și războiul din Ucraina au multiplicat problemele cu care se confruntă populația României, prinsă între valurile de crize economice, sociale și energetice fără precedent, care au marcat întreaga lume. Un studiu Eurostat din 2022 arată că, în România, discrepanțele dintre mediul urban și cel rural sunt tot mai accentuate, aproape jumătate dintre locuitorii de la sate confruntându-se cu riscul sărăciei. Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european, în prezent membru în Comisia de Politică Externă (AFET) a Parlamentului European, spune că riscul de sărăcie în mediul rural din România este de trei ori mai mare decât în mediul urban. 

Comisia Europeană a prezentat în 30 iunie 2021, în acest context, ‘’Viziunea Uniunii Europene pentru mediul rural’’, care se află în procesul consultării publice. Când va fi adoptată, toate statele membre vor trebui să dezvolte o strategie și un plan de acțiune care să reducă vulnerabilitățile din mediul rural

COMUNICAT Astăzi începe „Carnaval în cetate”, cel mai mare festival al verii din Transilvania

15:16

SANCȚIUNE După sancționarea drastică a Google, UE amendează platforma chineză Temu cu 200 de milioane de euro

15:07

Europarlamentarul Corina Crețu

„Decalajele urban-rural sunt semnificative și afectează economia țării”

Europarlamentarul susține că un obiectiv esențial pe care trebuie să îl aibă România este acela al reducerii discrepanțelor dintre mediul urban și cel rural, pentru că această neconcordanță demografică afectează economia țării în ansamblu, dar și cetățenii, de la cei mai în vârstă până la copiii care trăiesc la sate, de la educație și până la accesul la servicii medicale de calitate.

Statisticile sumbre sunt mărturia sărăciei și a unui nivel de trai impropriu pentru România anului 2022. Corina Crețu spune că atât Guvernul, cât și administrațiile locale au datoria de a sprijini elaborarea unor proiecte care să ducă la îmbunătățirea vieții oamenilor.

În prezent, în țara noastră, riscul de sărăcie în mediul rural este de trei ori mai mare decât în mediul urban. Cred că avem datoria de a trage mereu un semnal de alarmă asupra situației satului românesc. România are o componentă rurală puternică, fiind țara cu cea mai mare populație care trăiește în mediul rural din Uniunea Europeană.

La ora actuală, de pildă, în mediul rural există un medic la peste 2.000 de locuitori, un procent de 11 ori mai mic față de mediul urban. În ultimii 30 de ani, România s-a confruntat cu o migrare masivă a populației din mediul rural, fenomen care s-a accentuat odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în anul 2007, dar mai ales odată cu ridicarea restricțiilor pe piața muncii în țările UE, pentru cetățenii români, în anul 2009″, mai spune europarlamentarul.

„În satele românești a scăzut nivelul de trai, s-a degradat infrastructura”

Potrivit Institutului Național de Statistică, dacă la momentul aderării României la Uniunea Europeană, populația rurală era formată preponderent din populație tânără, între 0 și 40 de ani, în prezent, satele românești s-au depopulat, tineretul a migrat fie spre marile orașe, fie la muncă în alte țări ale Uniunii Europene.

Din datele ultimului Breviar al Institutului Național de Statistică, populația rezidentă a României este de 19.530.000 de locuitori. Populația rezidentă în mediul urban este de 10,5 milioane de persoane, reprezentând 53,8% din populația țării. Primele 10 orașe, după numărul persoanelor cu domiciliul în România sunt: București, Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, Galați, Craiova, Brașov, Ploiești și Oradea.

Europarlamentarul Corina Crețu spune că Politica de Coeziune, împreună cu Politica Agricolă Comună și cu resursele din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pot juca un rol esențial, fiind surse majore de sprijin financiar pentru locuitorii din mediul rural. România are la dispoziție Fondul de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune (FC), Fondul Social European (FSE+), dar și PNRR, pentru investiții în proiecte care să vizeze dezvoltarea satelor.

”Guvernul și administrațiile locale au datoria de a sprijini elaborarea unor proiecte care să ducă la îmbunătățirea vieții oamenilor. La ora actuală, de pildă, în mediul rural există un medic la peste 2.000 de locuitori, un procent de 11 ori mai mic față de mediul urban.

În ceea ce mă privește, sunt îngrijorată de scăderea nivelului de trai în mediul rural, îmbătrânirea demografică și degradarea infrastructurii satelor românești. Vom continua să aducem în atenție toate aceste probleme, în scopul găsirii soluțiilor necesare pentru îmbunătățirea vieții oamenilor, fie că trăiesc la sat sau în orașe”, a conchis Corina Crețu.