Aproape 70% dintre români ar scădea taxele și impozitele dacă ar putea să decidă. Cum se schimbă percepția privind fiscalitatea și orientarea politică în funcție de vârstă și regiune

Peste două treimi dintre români ar scădea taxele și impozitele pe care le plătesc statului, iar aceștia provin mai ales din partea vestică și nord-vestică a țării, din orașe mici și din mediul rural și sunt, preponderent, femei cu vârste între 30 și 70 de ani. Acest „portret-robot” reiese din rezultatele unei amplu studiu sociologic privind percepțiile, atitudinile și valorile față de sistemul de fiscalitate, pe baza unui sondaj de opinie reprezentativ la nivel național pentru populația adultă ce locuiește în România, realizat de Biroul de Cercetări Sociale (BCS), la comanda Pactului pentru Fiscalitate (PFP).

Pentru două treimi dintre cetățeni, respectiv 68,5%, taxele și impozitele sunt prea mari și dacă ar avea putere de decizie le-ar scădea, arată rezultatele sondajului.

ACTUALITATE Alertă în spitalele de pediatrie: enterovirusuri agresive și peste 120 de copii internați într-o zi

20:11

ACTUALITATE Alexandra a murit, la 36 de ani, în Italia. A căzut de la 200 de metri înălțime, împreună cu colegul ei, în Masivul Castore

20:08

Stabilitate fiscală, dar după reducerea taxelor și impozitelor

„Chiar dacă își doresc un cod fiscal stabil, cei mai mulți români cred că acesta trebuie stabilizat după efectuarea unor corecții care să ducă la scăderea taxelor”, potrivit sociologului Bruno Ștefan, doctor al Universității București și președintele fondator al BCS, care este coordonatorul cercetării.

Per ansamblu, la tema privind modificarea sau stabilitatea unui Cod Fiscal, iar rezultatele arată că dorința unei stabilități fiscale este doar cu 7 procente mai mare decât dorința unor modificări fiscale în funcție de nevoile statului și de evoluția piețelor. Astfel, 44% vor un cod fiscal stabil, nemodificat în timp de 37% l-ar adapta pornind de le nevoi.

Revenind la taxe și impozite, aproape un sfert dintre români le-ar lăsa la același nivel, în timp ce un procent foarte mic ar dori să le mărească – 3,4%. Rămân 5,9% dintre români care nu au o opinie.

Cercetare a reușit să identifice percepțiile și defalcat în funcție de regiunea istorică în care trăiesc respondenții, tipul localității și mediul, dar și chiar vârstă, sex și orientare politică.

Ce români își doresc creșterea taxelor și impozitelor

Conform rezultatelor studiului sociologic, scăderea taxelor este dorită în special de cetățenii domiciliați în regiunile Nord-Vest (78%) și Vest (75%), în orașele mijlocii (71%) și în mediul rural (70%), de către femei (71%), de cei cu vârste de 30- 60 de ani (peste 70%) – adică de majoritatea salariaților plătitori de taxe, de cei cu studii liceale (70%), care nu au o orientare politică anume (73%).

La polul opus, mărirea taxelor a fost cel mai des exprimată de către locuitorii din regiunea Sud-Muntenia (6%), din orașele foarte mici (5%), de către tinerii sub 30 de ani (7%), cu educație elementară, pre-liceală (6%), care se declară cu orientare de dreapta (10%), domiciliați în județele Caraș-Severin, Călărași, Dâmbovița, Dolj, Galați, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Neamț, Tulcea (procente peste 6%).

Cei mai stabili dintre respondenți, cei care declară că susțin menținerea taxelor la același nivel, sunt în special locuitorii din regiunea Sud-Vest Oltenia (31%), din orașele mari (31%), de populația vârstnică (30%), cu orientări de centru și de stânga (33%).

Noile taxe care ar fi acceptate de contribuabilul român

Sursa foto: Shutterstock – caracter ilustrativ

Studiul arată că, deși declară în proporții covârșitoare că ar scădea taxele dacă ar avea putere de decizie, oamenii susțin măsurile guvernului de introducere a unor noi taxe:

• 60% din cei care solicită reducerea taxelor sunt de acord cu introducerea unei taxe de solidaritate care să fie plătită de bugetarii cu venituri mai mari de 15.000 lei și de cei cu pensii speciale;
• 45% dintre cei care ar reduce taxele dacă ar ajunge la putere apreciază ca fiind bună majorarea accizelor la tutun;
• 28% dintre cei care susțin categoric reducerea taxelor sunt de acord cu mărirea TVA de la 9% la 19% pentru produsele care conțin zahăr (taxa pe dulce).

„Nu este vorba de o contradicție a publicului ori de opinii lipsite de logică, de neînțelegere a temelor puse în discuție sau de greșeli de măsurare – cei mai mulți oameni consideră necesară o reajustare a sistemului de impozitare, care să taxeze suplimentar anumite venituri și proprietăți și în același timp să reducă povara fiscală de pe umerii celor mai mulți cetățeni. Cercetarea a arătat că oamenii înțeleg că statul are cheltuieli din ce în ce mai mari și este nevoit să-și suplimenteze veniturile la bugetul public. Puși în fața diverselor măsuri de sporire a încasărilor, cetățenii au făcut alegeri care arată preocuparea lor față de tema fiscalității; doar în cazul înlocuirii impozitului de cifra de afaceri de 1% și 3% cu impozitul pe profit de 16% pentru microîntreprinderi nu s-au pronunțat 43% dintre ei – lucru explicabil pentru că problemele antreprenoriale sunt străine unor categorii largi de cetățeni – pensionari, angajați la stat, studenți etc.”, potrivit interpretării date de Bruno Ștefan.

Câți români susțin impozitarea suplimentară a celor cu averi mai mari

Studiul a scos la lumină și atitudinea românilor față de o serie de măsuri fiscale:

• 79% sunt de acord cu sporirea controalelor fiscale în zonele cu risc ridicat de evaziune fiscală. 12,5% se opun controalelor.
• 78% susțin verificarea situației fiscale a tuturor contribuabililor și sancționarea severă a celor care practică evaziunea fiscală. 12,3% se opun.
• 58,7% sunt de acord cu impozitarea mai mare a celor care dețin mai multe case, terenuri, mașini, averi. 27% se opun impozitării progresive în funcție de venituri și proprietăți.
• 56% vor ca toți salariații să plătească impozit pe salariu și să dispară reducerile fiscale pentru IT-iști, constructori, măcelari etc. 21,5% se opun acestei măsuri.
• 31,2% susțin un impozit pe profit de 16% pentru microîntreprinderi în locul impozitului de 1 și 3% din cifra de afaceri. 26% se opun acestei măsuri, iar 43% nu se pronunță.

În plus, studiul relevă o serie de schimbări în orientările valorice din societatea românească:

• tinerii sub 30 de ani aderă la progresism și susțin măsuri etatiste mai accentuat decât tinerii din urmă cu unul, două sau trei decenii;
• femeile devin susținătoare a statului pe măsură ce intră mai mult în funcții și sunt adepte ale progresismului mai mult decât bărbații;
• persoanele care depășesc 60 de ani devin de stânga, în ciuda faptului că în trecut au susținut idei de dreapta deoarece dependența de stat îi face să susțină mai multe diferențieri, drepturi și privilegii.

Sondajul a fost realizat telefonic (prin metoda CATI) în perioada 9-14 iunie 2022 pe un eșantion de 1.104 subiecți, selectați din 242 de localități urbane și rurale din toate județe țării. Eșantionul a fost de tip probabilist-aleator, format din 40 de straturi rezultate din intersecția a 8 regiuni de dezvoltare cu 5 tipuri de localități (orașe cu peste 200.000 locuitori, orașe cu 100.000 – 200.000 locuitori, orașe cu 30.000 – 100.000 locuitori, orașe cu mai puțin de 30.000 locuitori și comune). Eșantionul are o eroare statistică de +/- 3% la un interval de încredere de 95%.

Biroul de Cercetări Sociale (BCS) este un institut de cercetări sociologice ce s-a înfiinţat în februarie 1998, ca un grup de opt sociologi și psihologi independenți, desprins din Centrul Independent de Studii Sociale și Sondaje (CIS) al Grupului pentru Dialog Social (GDS), unde au lucrat în primii ani post-decembriști, conform site-ului oficial.