EXCLUSIV | Arheologii vor să deslușească misterul inscripțiilor arhaice din Munții Țarcu. „Ar data din secolul I î.Hr și probabil sunt funerare”

În primăvara anului 2017, alpinistul Cornel Galescu a descoperit pe o stâncă aflată la izvoarele Vâlșanului, în Munții Țarcu, din Caraș-Severin, o scriere rupestră. Situat la o altitudine de 1683 m, complexul megalitic este format din două stânci, separate printr-un coridor de acces, care facilitează intrarea într-un loc amenajat sub forma unei grote.

Imediat după descoperire, un grup de arheologi au început cercetările în zona respectivă.

Complexul megalitic are o lățime de 30 m şi o lungime de 41,40 m. Accesul porneşte printr-un coridor din est, unde are o lățime de 5 m, lățimea acestuia se lărgeşte până la dimensiunea de 7,20 m, iar spre intrarea se îngustează. Pe partea stângă a stâncii există locul în care se află scrierea rupestră. Aceasta are forma unei plăci plane de 2.6 × 1 m, iar inscripția este circulară şi are un diametru de 13 cm. Literele care includ această scriere sunt de 1,5 cm şi 2 cm, fiind vizibile. Urme ale utilizării acestui coridor de către oameni sunt vizibile pe ambii pereți, unde se pot observa incizii circulare, aflate la 1,20 m una de alta, cu diametrul de 18 cm. Acestea probabil că erau folosite pentru montarea grinzilor de lemn care să susțină acoperișul.

După primele săpături, cercetătorii Adrian Ardeț, Florin Drașoveanu și Petru Urdea au scris și un studiu, în care au prezentat concluziile lor.

ACTUALITATE Șapte lucruri la care trebuie să te gândești la tinerețe pentru o senectute de calitate

18:18

CONTROVERSĂ O femeie a fost șocată de reacția baristei atunci când a lăsat tips 20% pentru o cafea de 5 dolari

18:18

“În analiza acestor două grupuri de petroglife am fost drastic limitați de faptul că nu știm semnificația semnelor, cu puține excepții, nu poate fi pe deplin asimilat niciunui alfabet cunoscut. De asemenea, nu știm locația petroglifelor și ordinea semnelor, din moment ce au fost săpate de piatră. Toate acestea fac imposibilă interpretarea lor și nu ne permit sa estimăm perioada în care au fost realizate. Nici studiul astronomic nu ar putea indica orice semnificație astrală a orientării semnelor. Ca rezultat, studiul nostru doar le semnalează pentru protecție și conservare. Poate în viitoare alte descoperiri similare vor permite o reevaluare a acestei descoperiri importante”, se arată în documentul semnat de cei trei cercetători, după primele săpături.

Campanie reluată cu sprijin american

Istoricul Adrian Ardeț spune că nu s-a renunțat la cercetări și că acestea urmează să fie reluate, anul viitor, împreună cu un istoric american. Din primele informații, după consultările cu acesta, în zona respectivă pare să fie fost un loc de cult, iar inscripțiile ar fi funerare şi ar data probabil din secolul I î.Hr.

“Noi am făcut acolo, sus, în munți, două campanii de cercetări arheologice, în 2019 și 2020. Un colectiv format din subsemnatul, Florin Drașoveanu de la Muzeul Banatului din Timișoara și un coleg de la Muzeul din Caransebeș, Iulian Leontin. Rezultatele nu le-am publicat încă, pentru că sperăm să continuăm cercetările, știți, a venit pandemia și n-am mai avut nici oameni, nu se putea lucra! O să continuăm cercetările, anul viitor. Am mers până la o adâncime de doi metri. Dar nu am găsit ceramică până acum, ca să putem data sigur complexul. În prima fază, am semnalat existența acelei inscripții, apoi am făcut zboruri cu drona, cu colegii de la Facultatea de Geografie din Timișoara, respectiv domnu Petru Urdea și chiar am invitat și colegi americani. Avem un colaborator, un cercetător american, profesorul Jeremy Hutton, care va veni în România. El este specializat în aceste limbi vechi şi mai puţin cunoscute şi ne-a dat şi primele indicii despre inscripţie, care pare a fi una funerară şi ar data din secolul I î.Hr. Sunt o serie de inscripții, nu este singura. Ele mai sunt în zonă și va trebui să facem un studiu amănunțit asupra acestora”, a precizat Adrian Ardeț pentru Gândul.

O zonă plină de legende dacice

În apropiere inscripțiilor misterioase, descoperite pe Muntele Țarcu, se află și vârful Gugu, care, cu cei 2.291 m ai săi, este cel mai înalt vârf al masivului Godeanu, situat între munții Țarcu, munții Retezat și munții Cernei. Vârful Gugu este cel mai ascuns vârf din Carpați fiind singurul munte de peste 2.000 de m, care are în vârf o peșteră accesibilă, Peștera Gugului, situată la altitudinea de 2.110 m.

Herodot și Strabon indică în scrierile lor faptul că zeul suprem al dacilor, Zamolxes, ar fi trăit într-o peşteră din vârful unui munte înalt, numit Kcoyaiovov, considerat muntele sacru. După adepții cultului dacilor, această peșteră ar fost cea de pe muntele Gugu, unde s-a fi retras înțeleptul Deceneu, sfătuitorul lui Burebista.

Legendele mai spun și că aici și-ar fi îngropat Decebal toate bogățiile, însă localnicii vorbesc despre această peşteră ca despre un loc în care nu îndrăznesc să intre, din cauza nenorocirilor care se vor abate asupra lor. Asta nu i-a împiedicat pe căutătorii de comori să străbată zona în căutarea aurului dacic.

Locuitorii de la poalele muntelui sunt cunoscuți și sub numele de “gugulani” și despre ei se spune că trăiesc mai mult datorită energiei pe care o degajă “muntele sacru”. Cu toate acestea, nu există date istorice exacte care să dovedească exact că aici ar fi Kcoycciovov, cu atât mai mult faptul că Decebal și-ar fi ascuns comorile pe aceste meleaguri.