Mircea Geoană, îndemn către români: Să ne purtăm între noi ”cu aceeași generozitate și aceeași frăție pe care le-am arătat refugiaților ucraineni”

Mircea Geoană a îndemnat românii să nu se mai lase dezbinați de politică și să se poarte între ei cu aceeași generozitate și frăție pe care le-au arătat față de refugiații ucraineni.

Invitat la dezbaterea ,,Mica Unire”,  organizată de Asociația Proiectul România 2030, eveniment dedicat Unirii Principatelor Române, Secretarul General adjunct al NATO, Mircea Geoană a vorbit despre ”marea națiune română”.

Îndemnurile sale au fost legate de unitatea de care românii ar trebui să dea dovadă pentru realizarea unui vital proiect de țară:

”În vremuri diferite, însă cu uriașe provocări în fața națiunii române, este timpul să reînvățăm patriotismul și «strămoșeasca frăție» de la înaintașii noștri.”

JUSTIȚIE Bloomberg: Apple a dat în judecată pe OpenAI, acuzând compania de furt de secrete comerciale

18:07

FLASH NEWS Oana Gheorghiu se pronunță înaintea justiției în cazul azilelor ilegale din Bihor. Cum califică intervenția autorităților

18:04

Cuza, ”arhitectul” primului mare salt din istoria modernă a României

La începutul discursului său, Mircea Geoană a evocat memoria lui Alexandru Ioan Cuza, numindu-l pe domnitor ”arhitectul” României moderne:

”Cuza nu doar a unit, ci a și transformat țara.

A introdus reguli clare de rânduire a statului.

A fost arhitectul primului mare salt istoric din istoria modernă a României.

Educația de toate gradele, ocrotirea sănătății, armata și ordinea internă, economia agrară, sistemul fiscal, transporturile, cultura, justiția – toate au fost organizate de el și reorganizate.”

Liderul NATO a accentuat în discursul său idea frăției dintre români, indiferent de locul în care aceștia se află, subliniind legătura istorică de neam dintre români și moldoveni.

”Unii trăiesc în teritorii pe care războaiele și pacea le-au decupat din corpul țării. Minorități românești istorice trăiesc în Serbia și Ucraina și cară cu ele, de decenii, povara unei grele nefericiri.

Republica Moldova e o țară plină de români.

Istoria a mutat-o cu totul din matca ei, i-a falsificat certificatul de naștere și de identitate, iar astăzi e un stat independent care își poate decide singur soarta, chiar dacă unii încă încearcă să perpetueze minciuna că românii și moldovenii nu ar fi o unică parte a aceleiași națiuni.

Alți români trăiesc în vechiul exil politic.

Ei și-au părăsit țara în vremea regimului comunist și au creat comunități românești în Occident, care la a doua generație au început să uite limba.”

Aproape cinci milioane de români trăiesc în afara României, adică un sfert din populație

Mircea Geoană a tras un semnal de alarmă referitor la numărul românilor plecați în diaspora. Secretarul General adjunct al NATO a subliniat faptul că emigrarea minților strălucite, a profesioniștilor și a forței de muncă reprezintă o imensă pierdere pentru România:

”Prea mulți pleacă… Aproape cinci milioane de români trăiesc azi în afara României.

Un sfert din întreaga suflare românească. Dumneavoastră, respectabili reprezentanți ai diasporei, cunoașteți bine aceste cifre.

Am vorbit cu alte ocazii despre riscul existențial al depopulării României prin declin demografic și emigrare masivă. Este vital să găsim soluții atât împotriva depopulării, dar mai ales a dezrădăcinării acestora de corpul și inima națiunii române.

România și-a pierdut forța de muncă pentru că n-a știut și nici n-a putut s-o răsplătească.

Și-a pierdut, pe de altă parte, multe minți strălucite și mulți profesioniști de valoare, fiindcă nu le-a oferit o șansă bazată pe merit” a atins Mircea Geoană subiectul dezrădăcinării românilor prin fenomenul emigrării.

Proiectul marii națiuni române

Din cauza procentului foarte ridicat al diasporei, Mircea Geoană a asemănat românii ”cu un fel de refugiați ai istoriei.” Proiectul de țară pe care-l propune Geoană, marea națiune română, presupune ca românii să-și reamintească faptul că sunt frați:

”Să nu mai lăsăm politica să ne dezbine.

Să nu ne mai vorbim de rău unii pe alții în fața străinilor.

Să nu ne mai rușinăm cu ai noștri.

Să nu fugim de ei atunci când le e greu și au nevoie de ajutor.

Să ne purtăm cu românii noștri cu aceeași generozitate și aceeași frăție pe care le-am arătat refugiaților ucraineni.

Căci și românii au fost și încă sunt, mulți dintre ei, un fel de refugiați ai istoriei.

Avem cu toții mult de câștigat dacă reușim să redevenim marea națiune română.

Dacă reușim să ne respectăm între noi, să ne mândrim unii cu alții, să ne punem mințile și energia în folosul nostru, să fim fericiți că vorbim și gândim românește. Poate chiar să ne iubim.”

Evenimentul s-a desfășurat la Bruxelles și a fost organizat de Asociația Proiectul România 2030. Punând inovarea în centrul politicilor transformării, Proiectul România 2030 își propune să contribuie la un Nou Contract economic, social, de sustenabilitate și democratic pentru România.