EXCLUSIV VIDEO | Constantin Ghinea Dumitrache, artistul comparat cu marele Tudor Gheorghe, și-a transformat atelierul de lucru într-un mic muzeu al satului – GALERIE FOTO

Din dragoste pentru folclor, Constantin Ghinea Dumitrache, un artist și un meșteșugar autentic, și-a transformat atelierul într-un mic muzeu al satului. Adesea comparat de cunoscători ai muzicii populare cu marele Tudor Gheorghe, el a adunat sute de costume, instrumente și obiecte populare, pe care le păstrează cu grijă, pentru a recrea atmosfera satului românesc autentic.

Pe vremea când a fost nevoit să își aleagă o meserie, Constantin Ghinea Dumitrache a considerat că este potrivit să urmeze școala de croitorie. Acesta a povestit pentru Gândul că, după lungi discuții cu părinții și cu locuitorii satului în care a copilărit (comuna Bertea, județul Prahova), a decis că ar fi potrivit să se apuce de croitorie. Pentru că provine dintr-o familie numeroasă, cu șase frați, posibilitățile financiare au fost reduse, așa că părinții au fost nevoiți să vândă animale din gospodăria proprie ca să-i cumpere o mașină de cusut performantă, pe care o păstrează cu grijă și astăzi în atelierul său.

“Știu că ne adunam, așa, seara, eu am trăit într-o casă cu două camere, împreună cu șase frați. Se adunau seara vecine, vecini. Era o atmosferă veselă tot timpul la noi, în ciuda faptului că posibilitățile erau limitate. «E o meseria bună, nu te plouă, nu te ninge, e o meserie bănoasă», ziceau.

Când am plecat la școală, părinții trebuiau să îmi cumpere o mașină (de cusut – n.r.), cu banii obținuți din vânzarea unei văcuțe cu lapte. Asta au vândut părinții mei ca să îmi cumpere o mașină, și o păstrez aici”, a povestit Constantin Ghinea Dumitrache, arătând vechea, dar încă folositoarea mașină de cusut.

Cu timpul, a ajuns să confecționeze articole vestimentare pretențioase, pe care nu și le permitea oricine la vremea respectivă, așa cum era cojocul de piele cu blană. Și astăzi își câștigă existența practicând croitoria. Din mâinile sale și ale soției lui ies adevărate opere de artă, cu valoare istorică și folclorică. Costumele tradiționale românești, căciulile sau opincile sunt lucrate manual, cu atenție la detalii și la zonele geografice pe care le reprezintă.

”Ce ține de costume populare, eu mi-am propus să fac ceva tocmai pentru a sprijini familiile care nu au posibilități și copiii care dovedesc talent și dorința de a cânta, de a urca pe o scenă. Având în vedere că un costum de Prahova e destul de scump, venim cu varianta ieftină: o pânză care nu este țesută în război manual, care să dureze o lună de zile numai pentru a confecționa o fotă. O fotă plisată după modelul original este lucrată dintr-o țesătură mult mai ieftină, combinația de culoare se respectă”, a precizat artistul.

Oamenii nu mai prețuiesc simbolul costumului popular: „Prețul face ca omul să nu se uite”

Constantin Ghinea Dumitrache spune cu regret că oamenii din ziua de astăzi nu mai prețuiesc simbolul costumului popular, pentru că pe piață au ajuns foarte multe produse din import, lucrate mecanic, nu manual. Aceste costume sunt mult mai ieftine decât cele țesute manual, așa încât oamenii le preferă în schimbul celor lucrate cu migală și pricepere.

“Văd că piața este bogată în costume. Sunt costume care vin din Ucraina și copiii urcă pe scenă și cântă așa-zis folclor românesc în costum din Ucraina. Nu poți să dai curs la așa ceva. Prețul face ca omul să nu se uite. Eu am încercat să fac ceva tocmai pentru a repara unele lucruri care mi se par făcute anapoda (…) Dacă vă arăt acum o bundiță care se lucra…migală multă, nu mai face nimeni. Acum, totul se face cu mașini. Nu e rău, dacă modelele exprimă crestele sau roata norocului, au o semnificație, cum sunt sculpturile în porțile maramureșene. Adică toate lucrurile astea au un sens. Ele nu mai există, nu mai interesează pe mulți”, a explicat meșterul popular.

Artistul, împreună cu soția sa, confecționează costume populare în varianta ieftină, cu materiale importate din India, din China sau din Turcia, dar respectând totuși simbolistica fiecărei zone a țării pe care o reprezintă costumația respectivă. Meșterul este de părere că, pentru a respecta tradiția, trebuie să respecți zonele geografice și veșmintele specifice acelor locuri. Astfel, cei care interpretează cântece prahovene sau oltenești, de exemplu, ar trebui să poarte costume populare specifice acestor zone, nu din Moldova sau Maramureș, crede artistul. În lipsa acestui lucru, spune el, ”nu e foarte bine. Amestecăm lucurile, nu e foarte normal”.

Costul unui astfel de costum popular de import, dar adaptat corect din punct de vedere al tradiției românești, pleacă de la 300 de lei și poate ajunge până la 500 de lei. Dacă aceste costume ar fi țesute manual, ele ar putea costa chiar și 2.000 de lei, a explicat Constantin Ghinea Dumitrache.

“Costumele de copii la mine ajung undeva la 300 de lei și de adult undeva la 500 de lei. Astea sunt variantele accesibile. În momentul în care vorbim de un costum autentic, numai fota costă 600-700 de lei. Un costum complet ajunge undeva la vreo 2.000 de lei. Nu știu dacă e mult sau puțin. Eu am fost de curând în Dâmbovița, unde am văzut două femei care aveau vreo patru-cinci războaie. Două femei care mai lucrau de mână, să țeasă pânză și după aceea să facă aceste cămăși tradiționale”, a precizat meșterul popular.

Muzica, prima dragoste:” Se întreabă mulți unde am fost până acum? Fac comparații cu Tudor Gheorghe”

Pentru Constantin Ghinea Dumitrache, prima dragoste rămâne muzica, motiv pentru care în atelierul său se regăsește o colecție de peste 200 de instrumente muzicale, atât din România, cât și din străinătate. Fluierul, chitara, cobza, buciumul sunt doar câteva dintre multele instrumente pe care le deține.

Cel mai vechi instrument din colecția sa cu care se mândrește este o vioară de la 1713. Chiar dacă nu mai funcționează, cutia acesteia este intactă și un specialist ar putea oricând să o restaureze, este de părere artistul.

Deși nu provine dintr-o familie de artiști, Constantin Ghinea Dumitrache știe să cânte la toate instrumentele din colecția sa, pentru că, în copilărie ”a furat” cât a putut de mult de la muzicanții care veneau la hora din sat.

”Am avut nopți nedormite. Tot timpul am furat, am fost cu ochii în patru. La hora din sat, intram dacă aveam bani, dacă nu, ascultam afară sau, cum era la noi, salonul de dans. Tarabă îi ziceam noi, era un loc undeva în perete, cu intrare prin spatele salonului, unde se urcau muzicanții sau lăutarii și cântau. Acolo se auzea mai bine, pentru că nu erau stații de amplificare. Tot timpul am fost atras de muzică”, povestește cu emoție și nostalgie Constantin Ghinea Dumitrache.

Artistul a fost comparat de-a lungul timpului cu marele Tudor Gheorghe, atât la concursurile la care a participat, cât și la diverse evenimente la care a fost invitat să cânte.

”Se întreabă mulți unde am fost până acum? De unde vin? Fac comparații – uneori prea mult pentru mine, consider eu – cu Tudor Gheorghe. Tudor Gheorghe este uriaș, e fenomen în ceea ce face”, a spus, cu modestie, Constantin Ghinea Dumitrache.

Spre bucuria și mândria lui, fiul său i-a călcat pe urme, moștenind urechea muzicală și talentul de a cânta atât cu vocea, cât și la instrumente. Acesta are o orchestră din care fac parte peste 30 de artiști, cu care participă la evenimente în toată țara. Constantin Ghinea Dumitrache este mândru că s-a împlinit prin fiul său, care i-a dus pasiunea mai departe.

”El a făcut din muzică o profesie. Dar ușor nu a fost, eu tot timpul am fost îndrumătorul de bază, a trăit cu instrumente pentru că eu am avut baza. El, la ora actuală, profesează și are o echipă de peste 30 de oameni cu care se deplasează și merge la evenimentele cele mai pretențioase din țară. De curând a obținut o distincție în ceea ce privește activitatea lor și este un lucru foarte bun. Eu mă simt bine că mi-am făcut datoria. La mine, rămâne un nivel de pasiune, un lucru care mă bucură”, a mai spus Constantin Ghinea Dumitrache.

Pentru a menține încă vii obiceiurile, tradițiile, cântecele și un strop din viața satului de altădată, artistul organizează periodic, la atelierul său din Bărcănești, evenimente culturale pentru copii. Cei mici sunt aduși de la diverse școli și, preț de câteva ore, au șansa să descopere un strop din cultura și istoria poporului român.

Constantin Ghinea Dumitrache speră să dea un exemplu prin inițiativele sale, astfel încât să determine tot mai multe autorități locale și naționale să se implice în salvarea cât mai multor tradiții populare.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Istoria uitată a micului oraș din România unde mergeai pe stradă și te puteai întâlni cu George Enescu, Nicolae Iorga, I.L. Caragiale și chiar cu regele

EXCLUSIV VIDEO | Eric Maximmilian Niță, campionul care la 14 ani domină tenisul românesc, are o nouă țintă: Wimbledon. Cu ce preț?

EXCLUSIV VIDEO | Maestrul de pe Aleea Percuției. Profesorul universitar Alexandru Matei dezvăluie tainele sunetelor din fiecare bătaie de instrument, de la arta percuției sacre la universul exotic al muzicii Gamelan

EXCLUSIV VIDEO | Ion Nedelcu – Ned, scenograful care face artă din orice material. Povestea unei vieți în cinematografie, de la filmele cu haiducul Iancu Jianu și ”Operațiunea Monstrul” la Studiourile Warner Brothers. ”Scenograful de la «Titanic» m-a recomandat pentru alte filme”