Ce s-a întâmplat cu aeronava Boeing 707, cumpărată de Nicolae CEAUȘESCU și folosită de primii trei președinți ai României

Președintele Klaus Iohannis a plecat în Japonia cu un avion închiriat al cărui cost este estimat la aproximativ 350.000 de euro. Asta pentru că țara noastră nu mai are un avion dedicat oficialilor din 2012. Atunci, aeronava Boeing 707, cumpărată de Ceaușescu și folosită de următorii trei președinți, a fost vândută Americii. În prezent, fostul avion prezidențial a fost transformat într-o cisternă zburătoare și este folosit pentru armata americană.

România a rămas fără nicio aeronavă oficială de mai bine de un deceniu, după o serie de dispute politice și decizii financiare blocate sau rămase în aer. Discuția privind oportunitatea ca statul român să achiziționeze o aeronavă pentru deplasările oficialilor a fost resuscitată în spațiul public după ce președintele Klaus Iohannis a ajuns la Tokyo cu un avion privat Boeing 737-900ER.

Gândul de Vreme Cod galben de vijelii, ploi torențiale și caniculă. Cât durează avertizarea și care sunt zonele afectate, potrivit ANM

10:33

AUTO Atac de amploare asupra mașinilor: un malware a infectat sistemele multimedia din mașini. Ce pățesc șoferii care devin ținte ale hackerilor

10:33

Țări precum Bulgaria, Cehia, Slovacia și Ungaria au câte un Airbus pentru uz oficial, iar Polonia, un Boeing. Boeingul 707 a ajuns la Ceaușescu în 1974. A fost perioada de deschidere a regimului comunist către restul lumii. Așa că avionul l-a purtat pe dictator în Africa, Asia, Europa și America.

După căderea regimului comunist, aeronava a zburat câteva luni în zona Caraibelor și în America de Sud, închiriat unei companii americane. În 1995, avionul a stat câteva luni la o companie din Pakistan, tot închiriat. Întors acasă, a primit și vopsea nouă – dungă tricoloară pe lateral și textul România, lângă ușa din față, scrie Digi24.

Avionul oficial a fost revopsit în alb cu o dungă albastru pe lateral, atunci când a revenit Ion Iliescu la Cotroceni. Așa a rămas și în perioada mandatului lui Traian Băsescu, ultimul președinte care a folosit avionul moștenit de la Ceaușescu.

În cele din urmă, aeronava prezidențială a ajuns Statele Unite în 2012, dar primul zbor a avut loc abia în 2020. Compania care l-a cumpărat din România, Omega Air, oferă servicii de realimentare în aer pentru Pentagon.

De ce s-a renunțat la avionul prezidențial de la Tarom

În 2013, tensiunile între Guvern și Președinție crescuseră după ce Victor Ponta anunțase, în contextul discutării bugetul de stat, că și la Administraţia Prezidenţială urmau să se facă reduceri.

„Faptul că ditamai avionul stă pe pistă câte trei zile să se plimbe preşedintele la Bruxelles, la Consiliul European… La noi se închiriază de la Tarom ditamai avionul pentru preşedinte şi câţiva din jurul lui”, spunea Ponta în urmă cu aproape un deceniu.

Datele Guvernului referitoare la costurile aferente deplasărilor externe ale președintelui și premierului arătau atunci că „achiziționarea unei aeronave speciale ar fi mai eficientă din punct de vedere financiar decât soluția de închiriere”.

Au urmat, în februarie 2013, declarațiile lui Relu Fenechiu, atunci ministru al Transporturilor, care au adus România în situația de a nu mai avea avion prezidențial. Fenechiu spunea că Tarom ar trebui să renunțe la aeronava prezidențială Airbus A 310, deoarece produce companiei pierderi anuale de 7 milioane de euro.

Bugete de milioane de lei anual pentru deplasările externe ale președintelui

Șeful statului și delegațiile sale zboară cu avioane private închiriate, dar nici Administrația Prezidențială și nici Guvernul nu vor să spună care sunt sumele plătite pentru aceste deplasări, invocând acte normative care reglementează regimul de curse speciale.

În iulie 2022, Administrația Prezidențială a refuzat să spună cât a costat avionul privat cu care s-a deplasat președintele Klaus Iohannis la summit-ul NATO de la Madrid, argumentând că, fiind vorba de zboruri speciale, aceste documente sunt clasificate în integralitate.

La începutul mandatului lui Klaus Iohannis, în 2015, când președintele s-a deplasat la Bruxelles cu o aeronavă Challenger 300, închiriată de la compania Toyo Aviation, șeful cancelariei prezidențiale de atunci, Dan Mihalache, spunea că acea deplasare a costat 140.000 de lei pentru avion, faţă de cei 400.000 de lei pe care i-ar fi plătit pentru închirierea unei aeronave Tarom.

Pentru 2022, Klaus Iohannis are deplasări externe bugetate de 5,6 milioane de lei – deci peste 1,142 milioane de euro, la cursul BNR din prezent -, care pot ajunge sau chiar depăși creditele de angajament de 8,1 milioane de lei, conform bugetului inițial al Administrației Prezidențiale, publicat de Palatul Cotroceni.

În 2021, Administrația Prezidențială bugetase inițial cheltuieli pentru deplasări externe de 4,240 milioane de lei, ce puteau crește (cu credite de angajament) până la 4,946 milioane de lei, dar, la bugetul final, au ajuns la 7,972 milioane de lei.

Un alt exemplu vine din primul an plin în funcție al lui Klaus Iohannis, 2015, când a plecat prima dată din țară în ianuarie, bugetul inițial, de 4,920 milioane de lei pentru deplasări externe ajungând, în forma finală, rectificat, la 8,510 milioane de lei. Gândul scria, la începutul acelui an, că bugetul propus nu ar ajunge decât până în august sau septembrie și că diferența ar urma să vină la rectificarea bugetară.

Citește și: 

EXCLUSIV | De ce nu are România de aproape 10 ani un avion VIP pentru deplasările externe ale președintelui și premierului? Victor Ponta: ”Traian Băsescu s-a opus în 2014, spunând ca decizia să fie luată de viitorul președinte”

FOTO | Cum arată avionul cu care a călătorit președintele Klaus Iohannis în Asia

Sorin GRINDEANU, despre achiziționarea unei aeronave oficiale: „Eu cred că e necesar ca statul român să aibă aşa ceva”