VIDEO | Compozitorul Jolt Kerestely: Era a doua zi de Paște, când am coborât cu liftul în mină. M-a apucat un plâns…

Compozitorul Jolt Kerestely, în vârstă de 88 de ani, este invitatul lui Adrian Artene în cadrul podcastului ALTCEVA, difuzat sâmbătă, 25 martie, începând cu ora 19:00.

Jolt Kerestely a vorbit despre viața grea din mină și meseriile tehnice, pe care le-a avut, înainte să devină un nume uriaș în lumea artistică.

„În biserică a fost o orgă și tot timpul a fost… învățătorul știa să cânte la orgă, am fost pe lângă el și mă uitam, câteodată chiar plângeam, oare când voi ajunge și eu să pot să cânt. Cu timpul, era o orgă, nu aveam curent electric, cineva umfla în spate un burduf. Tot timpul chemam niște copii, tata mergea la Târgu Mureș, era la 12 km comuna Cuiești, luam zahăr cubic, dădeam la copii, ca să umfle burduful.

Când nu aveam copilași, fugeam eu în spate, umflam burduful și veneam repede și cântam. Pe urmă am învățat pian, a venit în comună un învățător, fata lui a terminat Conservatorul, am făcut pian la Școala Elementară, la Târgu Mureș, la liceu, am avut profesor de pian, patru ani de zile am stat la liceu și era foarte greu, pentru că părinții mei săptămânal trebuiau să care cu căruța alimente, făină, varză, carne, ulei.

POLITICĂ Bolojan, întrebat dacă soarta Guvernului va fi decisă de rezultatul alegerilor de duminică: Nu ar trebui să aibă un efect direct asupra coaliţiei

17:09

FLASH NEWS Casa Poporului, „fabrica de legi” a României, moare răpusă de legile fizicii. Clădirea emblematică a Capitalei se năruie bucată cu bucată

17:08

Erau foarte grele pentru preoți, tata a zis că băiatul meu du-te la un liceu industrial, ca să câștigi, să termini repede, noi nu te mai putem ține.

Am mers la școala metalurgică din Târgu Mureș, acolo am învățat meserie de strungar, dădeam cu pile patru ore pe zi, în paralel făceam și școala de muzică.

Când am venit în București în 1964 nu erau yale ca acum, eu făceam acasă, cu pile, dar am avut și noroc, că am învățat o meserie, pentru că, tot din cauza tatălui meu, după liceu, nu m-a lăsat la facultate, m-a repartizat la Hunedoara, la combinatul siderurgic, atunci se construia prima cocserie din România. Pe șantier am stat doi ani de zile, am fost învățat de acasă să muncesc. Fac o paranteză: în Ardeal preoții nu aveau salariu mare, în schimb primeau pământ, 12 ha, cu sora mea, am fost crescut pe muncă.

„Eram fruntaș de producție, foarte iubit”

Când am ajuns la Hunedoara, unde am lucrat, oriunde, am fost pus pe perete, fruntaș de producție, eram foarte iubit. M-a luat la Petroșani, la mină.

Era o comună, o fundătură, munți. Nu aveau mașini, era un singur om care avea o mare gospodărie. Venea în fiecare sâmbătă, duminică. Dar, pe vremuri, când se oprea o mașină noaptea, tot timpul tremuram, că vine să îl ia pe tata.

În mină, a doua zi de Paște, sigur că coboram cu liftul, m-a apucat un plâns, am lucrat în condiții foarte grele, după vreo lună de zile, mers zilnic la mină, nu m-am putut împăca cu gândul că prietenii mei sunt liberi acasă, la ceaiuri și eu sunt în mină. După o lună, spune comandantul „cine știe o meserie”.

Eu știu strungărie. Am ieșit din coloană și am ajuns la o mare uzină la Petroșani, care lucra pentru mineri. Eu știam teoretic, să lucrez, dar nu am avut practică. Am avut noroc că nu era strung liber și am fost lângă nea Gheorghe, i-am spus că nu știu să lucrez, învață-mă tehnica.

„Trei săptămâni am stat lângă el…”

Trei săptămâni am stat lângă el, mi-a spus că a avut zeci de elevi, dar așa talentat nu a avut ca mine. Am avut noroc că am fost lângă el, când mi s-a dat strung. Dar m-am plictisit, pentru că făceam în serie. I-am zis inginerului că mă plictisesc. Veneau nevestele șefilor și dădeau lucruri: s-a stricat lucrul casnic… Făceam la strung.

La Petroșani a fost o școală de muzică, mergeam în timpul liber, după un an de zile, tot așa, întreabă comandantul „cine știe să cânte la un intrument?” Era dirijorul, am zis că eu cânt la pian, acordeon, mi-a pus niște note, am cântat și m-au pus într-un ansamblu artistic foarte mare. Am început să facem spectacole în Petroșani, în Valea Jiului, peste tot”, a povestit Jolt Kerestely.

Jolt Kerestely, geniul din spatele hitului

Născut pe 12 mai 1934 în Siclod, judetul Harghita, Jolt Kerestely a absolvit Conservatorul Gh. Dima din Cluj în 1963 și este membru al Uniunii Compozitorilor din 1976. Este unul dintre cei mai apreciați și mai prolifici muzicieni români. Este autor a peste 600 de melodii – printre care iconicele piese ‘Copacul’, interpretată de Aurelian Andreescu, ‘Tăcutele iubiri’ cântată de Eva Kiss, ori ‘Lumea de dragoste’, cântată de Angela Similea.

Este casatorit cu Roxana Aura, cu care are doi copii: Andrei si Melinda.

Urmărește podcastul integral cu Jolt Kerestely doar pe canalul de YouTube Altceva cu Adrian Artene.