Avertizarea unui cercetător român: „România ar putea PIERDE cel mai important obiectiv turistic natural. Este vorba despre Ghețarul de la Scărișoara”

Cel mai mare ghețar subteran din România se topește accelerat, avertizează un cercetător din Cluj-Napoca. Este vorba de ghețarul de la Scărișoara, din județul Alba, care a început să se formeze acum mai bine de 10.000 de ani.

Gheţarul de la Scărişoara este cel mai important obiectiv turistic natural din județul Alba şi unde se află cel mai vechi bloc de gheaţă subterană din lume.

Cercetătorul român pe nume Aurel Perșoiu avertizează că obiectivul turistic se topește prea repede.

Potrivit acestuia, ghețarul pierde într-un an peste 20 de centimetri de gheață de la suprafață, în condițiile în care media anuală de topire era de 2 centimetri.

FLASH NEWS Primul mesaj al Papei Leon al XIV-lea după operația la plămâni și diagnosticul primit. „Vă rog să vă rugați pentru mine, așa cum mă rog și eu pentru voi”

00:38

FLASH NEWS Câți soldați ruși și ucraineni mor pe frontul din Ucraina. Cifra oferită de Volodimir Zelenski în interviul acordat jurnalistului britanic Piers Morgan

00:19

„Se topește accelerat în ultimii ani. Avem date preliminare, care sugerează că ar putea să aibă către 13.000 de ani și arată că, cel puțin, în ultimii 10.000 de ani este foarte posibil să nu fi existat o perioadă de topire atât de accentuată ca cea din prezent.

Cel puțin în ultimii trei sau patru ani am asistat la o topire a gheții, care este fără precedent, de când se fac măsurători, din anul 1921.

S-a topit mai multă gheață decât în ultimii 40 de ani și datele arată că acest proces se va amplifica în următorii ani. Se poate întâmpla ca într-un singur an să pierdem 20-25 de centimetri de gheață la suprafață.

În ultimii 20 de ani media de topire pe an era la 2-3 centimetri. Într-un an am pierdut cât am pierdut în 10 ani”, spune Aurel Perșoiu, de la Institutul de Speologie Emil Racoviță din Cluj-Napoca.

Ce vietăți trăiesc în peșteră

Primele menţionări despre Gheţarul Scărişoara ca obiectiv turistic au fost făcute în 1847 şi 1857, unde se menţionează echiparea cu scări de lemn a avenului de intrare în gheţar, iar acest lucru dovedeşte că gheţarul era cunoscut şi explorat de moţi, care utilizau gheaţa şi apa din această zonă secetoasă cu mult timp înaintea primilor vizitatori.

Peştera are o lungime de peste 700 de metri şi o diferenţă de nivel de 105 metri.

Traseul turistic este format dintr-un aven (puţ vertical) adânc de peste 50 de metri şi un diametru de 50 de metri, echipat cu scări metalice.

Gheţarul de la Scărişoara adăposteşte un depozit de gheaţă fosil format în urmă cu peste trei milenii şi jumătate, potrivit EuroNews.

Blocul de gheaţă are grosimi între 11 şi 36 de metri, potrivit unor sondaje efectuate cu ajutorul unui radar pentru a se vedea care este structura gheţii în profunzime.

În peşteră trăiesc lilieci, gândăcei de doi-trei milimetri, numiţi Pholeuon prozerpinae glaciale, iar din sedimentul ‘”Rezervaţiei Mari’” a fost dezgropat un schelet de Rupicapra (strămoşul caprei).