O asociere româno-bulgară a CÂȘTIGAT contractul pentru proiectarea și execuția Centurii Bușteni – Azuga (SURSE)

O asociere româno-bulgară  ar fi câștigat contractul pentru proiectarea și execuția Centurii Bușteni-Azuga, potrivit unor informații neoficiale publicate pe forumul Asociației Pro Infrastructură.

Contratul are valoarea de 600 de milioane lei, iar Consiliul Județean Prahova l-a lansat în licitație în ianuarie 2023, ofertele venind de la Asocierea Coni – Trace și Ozaltin.

Conform informațiilor oficiale din Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP), Consiliul Județean Prahova a prelungit termenul de evaluare până la 7 iulie 2023.

RĂZBOI Trump se declară „nemulțumit” de ultima propunere a Iranului pentru încetarea războiului

20:50

ȘTIINȚĂ Psihologii sunt de acord: Persoanele care își țin telefonul pe silențios au o trăsătură de personalitate comună

20:42

Coni-Trace este asocierea de firme din România și Bulgaria care lucrează pe Autostrada Moldovei, lotul 2 (întârziat, Trace – lider de proiect), iar Ozaltin lucrează la modernizarea DN 6 Alexandria – Craiova, tronsonul Roșiori – Caracal.

Coni-Trace a depus ofertă și pentru Centura Comarnic, dar contractul de 236 milioane lei a fost semnat cu asocierea Frasinul – Arthenis.

Coni este o firmă de construcții din județul Prahova despre care presa locală a relatat că a câștigat mai multe contracte cu autoritățile din județ, potrivit economedia.ro.

Centurile Comarnic și Bușteni, pasajele de la Sinaia și Predeal și modernizarea Drumului Județean pe Valea Doftanei Câmpina – Săcele sunt proiecte ale Companiei de Drumuri (CNAIR), Ministerului Dezvoltării (Compania de Investiții) și Consiliul Județean (CJ) Prahova pentru a rezolva problema blocajelor de pe DN 1 Valea Prahovei, în lipsa Autostrăzii Ploiești – Brașov.

Datele tehnice ale proiectului:

Centura Bușteni – Azuga are o lungime totală de 9,434 kilometri, urmărește în principal cursul Văii Prahovei, similar DN 1 pornește din intersecția cu breteaua de descărcare a Autostrăzii A3 între Sinaia și Poiana Țapului și DN 1 la km 127 +600 m, are un traseu adiacent acestuia pe partea stângă, trece pe sub DN 1 la km 134 și calea ferată București – Brașov după care reintră pe DN 1 la km 136 arată expertiza tehnică din noiembrie 2022 pe care a consultat-o Economedia.

Memoriul tehnic pe care l-a realizat proiectantul Irimat propune 10 poduri peste râul Prahova, un pod peste pârâul Jepilor, câte două pasaje peste râul Prahova și Calea Ferată (Magistrala 300) și două subtraversări: strada Zamorei și DN 1 – CF București – Brașov.

De asemenea, la km 9 al centurii, la Azuga, va fi realizat un semitunel. Viteza de proiectare a drumului, specific pentru clasa III și zona de munte este de 60 km/h.

Tunel pe sub DN 1 și Magistrala CFR București – Brașov

Tunelul care va fi construit pe sub DN 1 și Calea Ferată București – Brașov va avea o lungime totală de 90 de metri, arată propunerea tehnică:

• Semitunel la intrare în Azuga;
• Semitunelul de lângă stația CFR Azuga va avea o lungime totală de 200 de metri.