A apărut o nouă meserie – prestatorul casnic. Ce presupune cel mai nou JOB de pe piața muncii

De la 1 ianuarie intră în vigoare Legea prestatorului casnic, cea mai nouă meserie apărută pe piața muncii din România.

Autoritățile caută să reglementeze o zonă în care, de obicei, activităţile se derulează fără un control și nu sunt fiscalizate.

ANAF, precizări importante

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) aduce precizări importante despre cum va fi reglementată activitatea de prestator casnic și anunță cum se vor încasa voucherele în valoare de 15 lei.

Așadar, Legea prestatorului casnic (Legea nr 111/2022) va intra în vigoare din prima zi a anului viitor. Legea reprezintă cadrul legal în baza căruia persoanele fizice pot desfăşura activităţi casnice în schimbul unei remuneraţii acordate sub formă de tichete de activităţi casnice.

Potrivit reglementărilor, între prestator şi beneficiar se va stabili un raport juridic prin acordul de voinţă al părţilor, fără a avea o formă scrisă, în vederea prestării activităţilor casnice.

SOCIAL Mercedesul vândut cu cel mai mare preț din lume. Cât costă cea mai scumpă mașină din istorie

17:45

ECONOMIE Germania crește pensiile de la 1 ianuarie 2026. O pensie în Berlin ajunge 48% din salariul mediu

17:42

Legea îşi propune să aducă la suprafaţă veniturile persoanelor care desfăşoară activităţi gospodăreşti şi taxele ce s-ar datora de către acestea, printr-un mecanism de plată bazat pe tichete gestionate de către autorităţi şi, în acelaşi timp, să ofere protecţie socială acestor persoane.

Ce servicii sunt vizate

Una dintre activităţile din România care se desfăşoară încă, în mare parte, în zona „gri” din punct de vedere al plăţilor către prestatori, al înregistrării legale şi al declarării muncii prestate este cea a serviciilor desfăşurate de către persoane particulare în gospodării, precum cele de menaj casnic, prepararea hranei, grădinărit, îngrijirea copiilor şi a bătrânilor sau alte activităţi casnice.

De cele mai multe ori, aceste servicii sunt oferite ocazional, iar plăţile dinspre beneficiar către prestator se fac în numerar şi sunt rareori fiscalizate. Fenomenul nu este caracteristic doar României, acesta se întâlneşte în multe alte ţări europene, motiv pentru care instituţiile din Uniunea Europeană sunt preocupate de aducerea lui în legalitate.

Într-un raport publicat anul trecut de Autoritatea Europeană în domeniul Muncii (European Labour Authority – ELA), realizat pe baza datelor colectate din cele 27 de state membre UE, se arată că, din 12,8 milioane de lucrători casnici, peste jumătate (6,8 milioane) nu erau înregistraţi în evidenţele autorităţilor locale de muncă.

Şi în România, de cele mai multe ori, aceste activităţi nu se derulează printr-un contract care să asigure protecţie socială pentru prestator şi plata taxelor aferente către bugetul de stat. Anvergura fenomenului rămâne, însă, greu de evaluat, în lipsa unor estimări oficiale în sectorul muncii nedeclarate. Indiferent dacă aceste servicii se derulează permanent sau ocazional, beneficiarii şi prestatorii persoane fizice ar trebui să opteze pentru forme legale de muncă şi plată.

Cum vor fi plătiți prestatorii de servicii

Legea stabileşte noţiunea de activitate casnică, modalitatea prin care vor fi plătiţi cei care prestează aceste activităţi, respectiv prin tichete pentru activităţi casnice, mecanismul prin care beneficiarii serviciilor vor achiziţiona tichetele de la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, de la poştă sau prin intermediul unei platforme electronice.

Prestatorii vor transforma tichetele în bani, în cel mult 12 luni de la data primirii acestora, la agenţii, la poştă sau prin ordin de plată/transfer în contul bancar indicat de către prestator prin platforma electronică, iar impozitele şi contribuţiile datorate de către prestatori vor fi reţinute la momentul preschimbării tichetelor în bani.

Obligaţiile fiscale se plătesc de către agenţii, în numele prestatorilor casnici.

Printre avantajele pentru prestatorii casnici se menţionează faptul că tichetele de activităţi casnice beneficiază de un tratament fiscal favorabil – prestatorii datorează doar impozit pe venit (10%) şi contribuţia la pensie (25%), ambele cote aplicate la jumătate din valoarea tichetului.

Totodată, prestatorii casnici devin asiguraţi la sistemul de pensii, precum şi la sistemul de sănătate având dreptul la pachetul de servicii medicale de bază (chiar dacă nu plătesc şi contribuţia la sănătate) în anumite condiţii.

Pe de altă parte, prestatorii casnici pot beneficia de indemnizaţia de şomaj, întrucât potrivit legii, aceste persoane nu sunt asimilate unora ce realizează venituri.

Beneficiarii care vor cumpăra şi folosi, într-un an, cel puţin 600 de tichete de activităţi casnice, vor primi de la stat încă 75 de tichete, gratuite, ca stimulent şi vor putea fi folosite în anul următor.

În plus, angajatorii pot acorda salariaţilor proprii sub formă de primă sau bonus, în afară de salariul de bază stabilit, tichete de activităţi casnice, suportând valoarea acestora. Pentru aceste beneficii, salariaţii vor suporta doar impozit pe venit, nu şi contribuţii sociale.