REACȚIA șefului DNA despre decizia Curții de Justiție a UE privind PRESCRIPȚIA. CJUE: „Deciziile de încetare, contrare dreptului european”

Marius Voineag, șeful Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a declarat că ”decizia Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) arată că DNA a acționat just și coerent, atunci când a exercitat toate căile legale de atac față de deciziile instanțelor, prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție.” 

Reacția vine după ce luni Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, în urma sesizării Curții de Apel Brașov, că deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripţiei sunt contrare dreptului european.

VIDEO Oamenii strânși la Arestul Central, în sprijinul lui Călin Georgescu, au cântat Imnnul Național în frunte cu naistul Nicolae Voiculeț

08:34

SOCIAL Câți ani trebuie să lucrezi în România, cu carte de muncă, pentru a ajunge la o pensie de 10.000 lei, la bătrânețe

08:23

Curtea de Apel Brașov a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)

Amintim că, în baza unei decizii din mai 2022 a Curții Constituționale, privind aplicarea retroactivă a prescripției, au fost închise mii de dosare penale, hotărârea declanșând un val de achitări.

Mai exact, Curtea de Apel Brașov a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) după ce mai multe persoane condamnate la închisoare pentru evaziune fiscală și fraude cu fonduri UE au contestat deciziile, invocând prescripția răspunderii penale.

„DNA va acționa în continuare cu aceeași fermitate și determinare, cu respectarea principiului legalității”

Mai exact, într-un comunicat remis presei, conducerea Direcției Naționale Anticorupție salută decizia clarificatoare a Curții de Justiție a Uniunii Europene și apreciază că susținerile procurorilor din cadrul DNA au fost validate prin hotărârea pronunțată în cauza C-107/23.

“Hotărârea de luni a CJUE vine să confirme modul în care legislația națională, deciziile Curții Constituționale a României și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar și legislația și principiile directoare ale Uniunii Europene, au fost interpretate de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

Hotărârea clarifică modul în care se procurorii din cadrul DNA se vor raporta la Deciziile nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în soluționarea cauzelor aflate în instrumentarea direcției și au legitimat consecvența instituțională în interpretarea legislației naționale și europene, stabilind în mod edificator, modul de aplicare a dispozițiilor privind prescripția răspunderii penale în cazul infracțiunilor de corupție și a celor asimilate infracțiunilor de corupție, respectiv fraude care lezează interesele financiare ale Uniunii Europene.

De asemenea, decizia CJUE arată că DNA a acționat just și coerent atunci când a exercitat toate căile legale de atac față de deciziile instanțelor prin care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție. Plecând de la aceste principii, consecvenți cu întreaga noastră activitate, DNA va acționa în continuare cu aceeași fermitate și determinare, cu respectarea principiului legalității”, a declarat procurorul-șef al DNA, Marius Voineag.

Mii de dosare penale au fost închise, hotărârea declanșând un val de achitări

• „Deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripției sunt contrare dreptului comunitar” a decis luni Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) , în urma sesizării Curții de Apel Brașov, că deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripției sunt contrare dreptului comunitar.
• Pe 26 mai 2022, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe. CCR a constatat că, în perioada 2018-mai 2022, nu a existat niciun caz de întrerupere a prescripției penale.
• Pe 25 octombrie anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că decizia CCR privind prescripția se aplică retroactiv.
• În sesizarea către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), Curtea de Apel Brașov exprimă îndoieli cu privire la compatibilitatea unei astfel de interpretări cu dreptul Uniunii. Aceasta ar avea ca efect exonerarea persoanelor condamnate în cauză, dar și a unui număr considerabil de alte persoane de răspunderea lor penală pentru infracțiuni de fraudă fiscală susceptibilă să aducă atingere intereselor financiare ale Uniunii.

”Dreptul Uniunii impune statelor membre să combată frauda și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri disuasive și efective. Ca atare, Curtea arată că aceste state trebuie să se asigure că normele privind prescripția prevăzute de dreptul național permit o reprimare efectivă a infracțiunilor legate de astfel de fraude”, precizează Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

CJUE mai arată că „instanțele naționale sunt obligate, în principiu, în conformitate cu aceste dispoziții, să lase neaplicată” decizia instanței supreme privind prescripția, „în măsura în care această decizie permite invocarea prescripției răspunderii penale, în temeiul efectelor deciziilor Curții Constituționale, ca lege penală mai favorabilă, în cazuri de fraudă gravă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii și, prin urmare, amplifică riscul sistemic de impunitate pentru astfel de infracțiuni.”

USR cere demisii la CCR după decizia CJUE privind prescripția

„Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la marea prescripție dictată de CCR în România impune demisii în rândul judecătorilor constituționali. În urma deciziei CCR, 5.000 de dosare s-au închis și mii de infractori au scăpat de închisoare”, a reacționat USR.

„CJUE precizează că instanța națională este obligată, în principiu, să înlăture normele sau jurisprudența naționale care creează un risc sistemic de impunitate pentru infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Adică, nu poți să îi salvezi de la pedeapsă pe infractori printr-o decizie CCR, cu încălcarea dreptului Uniunii Europene”, spune Stelian Ion, vicepreședinte USR și fost ministru de Justiție, citat de hotnews.ro.