EXCLUSIV| Cum comentează un fost ministru de Externe subiectul dronelor rusești: „Apărare și descurajare! Exclus să fie activat articolul cinci”

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, a declarat pentru Gândul – referitor la controversele dronelor rusești – că ar vedea ca România, împreună cu aliații NATO, să-și focalizeze întreaga construcție, în fața acestei situații, pe două paliere: apărare și descurajare. 

Fostul ministru punctează că agresiunea Rusiei nu este îndreptată nici înspre România și nici înspre NATO, ci este vizată partea de Vest a Ucrainei, respectiv blocarea exporturilor de cereale și crearea unei situații de tensiune privind negocierile de redeschidere a coridoarelor umanitare.

Cristian Diaconescu susține că trebuie găsite coridoare precise de comunicare, punctând că are senzația că „această proximitate nu este conștientizată foarte clar la Bruxelles-NATO, din perspectiva amenințării României.”

ACTUALITATE Valentin Stan: Rusia afirmă că Letonia își oferă teritoriul Ucrainei ca să lanseze drone. Rutte ne spune doar că e o declarație ridicolă, dar fără să explice și motivele pentru care nu e posibil acest scenariu

06:30

ACTUALITATE Valentin Stan: Bolojan a informat Ambasada SUA despre unele probleme la proiectul nuclear Doicești, chiar dacă nu știe dacă mai este fezabil sau nu

06:00

Elemente ale unei posibile drone, identificate în zona Nufărul și Victoria

Reamintim că oficialii Ministerului Apărării Naționale au anunțat, miercuri, că au fost descoperite elemente ale unei posibile drone împrăștiate în zona Tulcea, în apropierea graniței.

Un elicopter al Forțelor Aeriene a fost trimis în zonă, de unde vor ridicate probe. Echipele Ministerului Apărării fac verificări după ce noaptea trecută, oamenii din mai multe localități din Deltă au sunat la 112 ca să anunțe că au căzut drone. (Mai multe INFORMAȚII pot fi citite AICI)

„Acest tip de consecințe colaterale probabil că nu au fost excluse de Rusia”

„Aș vedea întreaga contrucție pe două direcții convenite de Alianța Nord-Atlantică, n legătură cu Federația Rusă, și anume apărare și descurajare. Din acest punct de vedere, proximitatea geografică, probabil anticipată de Federația Rusă în momentul în care a lansat aceste atacuri, sperând să creeze o problemă pentru România și spațiul Euro-Atlantic care ar intra totuși în zona negării plauzibile.

Pe de altă parte, să-și desfășoare în continuare acțiunile de agresiune în Ucraina, acolo este ținta, partea de Vest a Ucrainei și blocarea exporturilor de cereale și crearea unei situații de tensiune privind negocierile de redeschidere a coridoarelor umanitare. Tema de agresiune aceasta este. Nu este nici România și nici spațiul Euro-Atlantic. Dar, sigur, acest tip de consecințe colaterale probabil că nu au fost excluse”, a explicat interlocutorul Gândul.

„Ar trebui găsite intens coridoare de comunicare”

Fostul ministru de Externe a precizat că România trebuie să-și gestioneze situația internă, prin luarea unor măsuri bine gândite, pentru protejarea și siguranța cetățenilor, mai ales a celor aflați în zonele în care s-au găsit rămășițele acestor drone.

Pe de altă parte, Cristian Diaconescu a mai precizat că ar trebui discutat serios cu partenerii noștri Bruxelles-NATO, dar și cu Moscova, prin canalele de dialog care există și pot fi fructificate.

„Sigur, intern, trebuie luate niște măsuri, dar bine gândite, în așa fel încât oamenii să se simtă, pe de-o parte protejați, pe de altă parte să nu aibă temerea faptului că s-ar afla într-o zonă de conflict. În egală măsură însă, trebuie discutat foarte serios cu partenerii noștri, pentru că am senzația că această proximitate nu este conștientizată foarte clar la Bruxelles-NATO, din perspectiva amenințării României, implicitat a spațiului Euro-Atlantic. Aici ar trebui găsite intens coridoare de comunicare, tocmai pentru ca un anume tip de mesaj să fie clar, din punct de vedere militar în teren.

Pe de altă parte, să fie foarte serios discutat cu Moscova, pentru că există canale de dialog – din păcate, nu sunt de cooperare – dar avertizarea Moscovei în legătură cu consecințele pe care, încă o dată, cred că le anticipa. Pe aceste două paliere ar trebui lucrat foarte serios. Nu exclud că Bucureștiul face acest lucru, dar cam astea ar fi direcțiile”, a punctat Cristian Diaconescu.

Fostul ministru susține că este exclusă activarea Articolul 5 al NATO –  clauza de autoapărare colectivă – explicând faptul că momentan nu există niciun fel de considerente care să ducă spre un astfel de demers.

„Exclus să fie activat Articolul 5 sau Articolul 4! După părerea mea, nu există niciun fel de considerente care să ducă spre un astfel de demers, nici Articolul 4. Nu există decât niște consecințe colaterale al unui act de război care pot fi gestionate cu mijloace mult mai calme”, conchide Cristian Diaconescu.

Articolul 5, ”obligație sacră” pentru aliații NATO

Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord consacră principiul apărării colective, ceea ce înseamnă că un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor membrilor. NATO are în prezent 30 de membri, inclusiv state membre ale Uniunii Europene.

Clauza de apărare colectivă a NATO a fost activată o singură dată, când Statele Unite au invocat Articolul 5 după atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001.

Președintele american Joe Biden spunea la summit că Articolul 5 este „o obligație sacră” pentru aliații NATO, adăugând: „Vreau doar ca întreaga Europă să știe că Statele Unite sunt aici.”

Klaus Iohannis a cerut o investigație de urgență în cazul bucăților de dronă

În deschiderea Summitului Inițiativei Celor Trei Mări, de la București, președintele Klaus Iohannis a vorbit despre componentele ce par a fi ale unei drone, găsite pe teritoriul României. Iohannis a spus că autoritățile sunt în alertă și în contact permanent cu aliații NATO.

Întrebat despre responsabilitatea de la vârful Ministerului Apărării, în condițiile în care statul român a negat insistent timp de două zile că o dronă ar fi căzut în România, președintele Klaus Iohannis a susținut că „toată comunicarea a fost făcută cu bună-credință și în baza dovezilor avute”.

„Dacă se confirmă că acele componente sunt dintr-o dronă rusească, acest lucru ar fi o situație „complet inadmisibilă. În cazul în care se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă și o violare gravă a suveranității și integrității teritoriale a României, stat aliat NATO”, a spus Iohannis.

Președintele Iohannis a transmis că a fost informat, în timp, real de ministerul Apărării despre desfășurarea investigației în teren.

„Am fost informat în timp real de către Ministerul Apărării cu privire la această descoperire și am solicitat investigarea de urgență și profesionistă a provenienței acestor componente, precum și a momentului și circumstanțelor în care acestea au ajuns pe teritoriul României. Suntem însă alerți și în contact permanent cu ceilalți aliați din NATO”, a conchis președintele.

 

CITEȘTE ȘI:

Presiunile Rusiei de la Centrala din Zaporojie aduc în discuție activarea Articolului 5 NATO. Expert în relații internaționale: „Întrebarea este, dacă, Doamne ferește, se întâmplă ceva, cine intervine acolo” (DECLARAȚII EXCLUSIVE)

Resturile unei drone rusești au ajuns în România, confirmă Angel Tîlvăr. Ministrul ordonă amplasarea mai multor puncte de observație în Deltă