LIVE UPDATE | Ziua 587 de război: Ce îi promite România lui Zelenski / Ucraina construiește școli subterane, de teama bombardamentelor Rusiei

Războiul din Ucraina intră de marți, 3 octombrie, în ziua cu numărul 587. GÂNDUL vă prezintă cele mai importante evenimente din țara vecină, cu care România are cea mai lungă graniță de pe flancul estic al NATO.

Ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a susţinut, la Kiev, importanţa continuării sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina şi a evidenţiat necesitatea accelerării demersurilor la nivel european pentru a asigura flexibilitatea şi predictibilitatea sprijinului militar pentru această țară.

În context, șefa diplomației române a vorbit despre crearea unui fond militar în cadrul Instrumentului European pentru Pace (European Peace Facility).

ACTUALITATE Iepurași cu aspect horror, montați în centrul Municipiului Baia Mare. Ce spun localnicii

19:34

ACTUALITATE Cătălin Caucă: „Am avut spovedanii cu oameni care într-adevăr au comis păcate grele”

19:30

Odobescu, întâlnire importantă la Kiev

Luminiţa Odobescu a participat luni, 2 octombrie, la reuniunea informală a miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Uniunii Europene – Consiliul Afaceri Externe (CAE), care s-a ținut la Kiev.

Reuniunea a avut un caracter extraordinar, dată fiind găzduirea acesteia într-un stat terţ – Ucraina. Ideea organizării unui Consiliu al Afacerilor Externe la Kiev a fost lansată iniţial de România, încă de la începutul anului 2022, pentru a arăta solidaritatea şi susţinerea UE pentru Ucraina, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.

Reuniunea a fost coprezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, Josep Borrell, şi de ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba.

Agenda reuniunii a inclus situaţia de securitate din Ucraina, sprijinul multidimensional şi pe termen lung al UE şi al statelor membre pentru securitatea acestui stat, precum şi demersurile diplomatice de susţinere a Planului de Pace propus de Volodimir Zelenski.

„Ministrul Luminiţa Odobescu a susţinut importanţa continuării sprijinului multidimensional al UE pentru Ucraina, atât cât va fi necesar. A evidenţiat necesitatea accelerării demersurilor la nivel european pentru a asigura flexibilitatea şi predictibilitatea sprijinului militar al UE pentru Ucraina, inclusiv prin crearea unui fond militar dedicat Ucrainei în cadrul Instrumentului European pentru Pace (European Peace Facility).

În contextul alăturării României la Declaraţia comună de sprijin pentru Ucraina a G7, cu ocazia Summitului NATO de la Vilnius, a exprimat deschiderea României de a continua discuţiile privind susţinerea pe termen lung pentru securitatea Ucrainei. În context, s-a referit la continuarea atacurilor Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina, în imediata proximitate a României, care generează riscuri de securitate şi pentru ţara noastră, subliniind nevoia unei abordări regionale strategice pe termen lung, în care să fie inclusă şi Republica Moldova”, a arătat MAE.

Mai mult, Odobescu a reconfirmat asistenţa României pentru Ucraina pe toate palierele şi a informat cu privire la cele mai recente evoluţii privind eforturile constructive depuse de ţara noastră, în deplină solidaritate cu Ucraina, pentru a facilita exportul de cereale ucrainene.

În marja reuniunii informale CAE de la Kiev, ministrul Luminiţa Odobescu a avut luni o întrevedere cu viceprim-ministrul pentru integrare europeană şi euroatlantică a Ucrainei, Olha Stefanishyna.

Zelenski: „Victoria depinde în mod direct de cooperarea noastră”

Victoria Ucrainei în faţa Rusiei depinde de cooperarea între Kiev şi Uniunea Europeană, a declarat Volodimir Zelenski în faţa miniştrilor de Externe ai ţărilor Uniunii Europene.

„Sunt sigur că Ucraina şi întreaga lume liberă sunt capabile să învingă în această confruntare. Dar victoria noastră depinde în mod direct de cooperarea noastră” – Volodimir Zelenksi

Zelenski a prezentat o serie de măsuri care ar putea contribui la încheierea războiului, printre care extinderea sancţiunilor împotriva Iranului, furnizor de drone explozive utilizate de Rusia. Numai în septembrie Rusia a folosit peste 500 de drone Shahed-136 de producţie iraniană împotriva Ucrainei, un record, potrivit grupului de consultanţă ucrainean Defense Express.

Liderul de la Kiev a mai cerut „accelerarea în UE a activităţii” ce vizează autorizarea valorificării activelor ruseşti îngheţate, pentru a finanţa reconstrucţia Ucrainei. Aceste active sunt estimate la câteva miliarde de dolari. Aliaţii occidentali au îngheţat active ale băncii centrale ruse în valoare de peste 300 miliarde de dolari, precum şi diverse bunuri în valoare de zeci de miliarde de euro aparţinând unor persoane sau entităţi sancţionate.

Ucraina, care depinde masiv de ajutorul militar şi financiar dinspre Occident în faţa Rusiei, cere ca aceste fonduri să fie puse la dispoziţia sa, dar ţările occidentale evocă dificultăţi de natură juridică.

La Harkov se construiește o școală subterană

Metropola ucraineană Harkov, din estul țării, va construi prima școală complet subterană din Ucraina pentru a-i proteja pe elevi de atacurile frecvente cu bombe și rachete ale Rusiei, a declarat primarul orașului.

„Un astfel de adăpost va permite miilor de copii din Harkov să își continue educația față în față în siguranță chiar și în timpul amenințărilor cu rachete”, a scris primarul Ihor Terekhov pe Telegram, potrivit The Guardian.

Terekhov susține că noua școală „va îndeplini cele mai moderne cerințe de reglementare pentru structurile de protecție”.

The Guardian notează că nu este clar cât de mare va fi școala sau când va fi deschisă.

În timp ce multe școli din regiunile de pe linia frontului au fost nevoite să predea online pe tot parcursul războiului, Harkov a organizat aproximativ 60 de săli de clasă în stațiile de metrou, creând spațiu pentru ca peste 1.000 de copii să învețe acolo.

Harkov este al doilea oraș ca mărime din Ucraina și înainte de război avea o populație de peste 1,4 milioane de locuitori.