Oficialii Apelor Române dau asigurări că există rezerve suficientă pentru asigurarea alimentării cu apă și energie pentru întregul sezon rece

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a transmis, miercuri, că asigură necesarul de apă pentru toți beneficiarii care se alimentează în sistem centralizat și luăm măsurile necesare în direcția păstrării rezervelor de apă în marile lacuri de acumulare administrate de instituție, respectiv de Hidroelectrica.

Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri de acumulare, cu folosință complexă, administrate de ANAR, respectiv S.C. Hidroelectrica S.A., este de 74%, fiind similar cu aceeași perioadă a anului trecut, astfel că există rezervă suficientă pentru asigurarea alimentării cu apă și energie pentru toată perioada de timp friguros, după cum au anunțat reprezentanții ANAR.

Chiar dacă nu se înregistrează debite sub cel minim necesar pentru satisfacerea cantităăților necesare de apă pentru populație, specialiștii ANAR, împreună cu cei de la nivelul Administrațiilor Bazinale de Apă, monitorizează mai multe secțiuni de râu (peste jumătate la Dunăre) și aplică Planul de restricții și folosire a apei în perioade deficitare .

APĂRARE Turcia încă evaluează participarea la banca globală de apărare a Canadei

00:58

FLASH NEWS Alexandru Muraru îi transmite 5 mesaje lui Nicușor Dan, înaintea consultărilor de la Cotroceni

23:54

Este vorba de:

• Treapta I, de atenționare/avertizare, pentru sectoarele Dunării aferente bazinelor hidrografice Buzău-Ialomița și Dobrogea. În plus, începând de marți, 17 octombrie, ANAR Planul de restricții și folosire a apei în perioade deficitare (faza de atenționare) și pentru Centrala de la Cernavodă;
• Treptele II și III, în alimentarea folosințelor piscicole în județele Iași (din acumulările Hâlceni, Plopi și Sarca- treapta III și acumularea Pârcovaci – treapta II) ), Botoșani (din acumularea Cal Alb- treapta III) și Vaslui – acumulările Solești și Mânjești (aferente bazinului hidrografic Prut-Bârlad), precum și pentru irigații (în două situații):
• A.N.I.F. – Filiala Teritorială Moldova Nord-U.A Botoșani-Sistemul de Irigații Movileni-Havarna, sursa: Acumularea Cal Alb – râul Bașeu, județul Botoșani;
• ANIF Filiala Teritorială de Îmbunătățiri Funciare Vaslui-Amenajare de irigații Mânjești, sursa: acumularea Mânjești, județul Vaslui.

Diagnoza și prognoza Dunării

Debitul la intrarea în țară (secțiunea Baziaș) va fi staționar (în jurul valorii de 2000 mc/s), fiind sub media multianuală a lunii octombrie (3850 mc/s). În aval de Porţile de Fier, debitele au fost în creștere la Gruia și în scădere pe sectorul Calafat – Tulcea. În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi relativ staționare pe sectorul Gruia – Zimnicea și în scădere pe sectorul Giurgiu – Tulcea, conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

Debitele se situează la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienți moduli cuprinși între 30-80%, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe Suceava şi pe cursurile superioare ale Moldovei şi Bistriței; mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Timiș, Moravița, Caraș, Cerna, Vedea, Tazlău, Râmnicu Sărat, Bârlad, Jijia, afluenții Jiului, pe unii afluenți din bazinul superior și mijlociu al Oltului, din bazinul superior al Argeșului și pe râurile din Dobrogea. Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub cotele de atenție.

Ce prevăd planurile de restricții și utilizare a apei în perioadele critice

Potrivit oficialilor ANAR, măsurile de limitare sau suspendare temporară a utilizării apei se pun în aplicare conform Planului de restricții și utilizare a apei în perioadele critice, în baza prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare și în conformitate cu prevederile Ordinului MMGA nr. 9/2006 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor de restricții și utilizare a apei în perioadele critice.

Planuri de restricții sunt întocmite pentru fiecare tronson de râu în cazul utilizatorilor ale căror capacități de exploatare ale resursei de apă sunt diminuate, în funcție de specificul activității acestora și al economiei în ansamblu. De aceea, aplicarea criteriilor de mai jos se realizează în direcția adoptării celor mai adecvate decizii astfel încât prejudiciul adus în activitățile utilizatorilor să fie cât mai mic.

• reducerea treptată a alimentării cu apă pentru irigare, ținând cont de posibilitățile practice (reducerea la circa 50% a alimentării cu apă pentru culturile de câmp; reducerea totală a alimentării cu apă pentru culturile de orez; reducerea totală a alimentării cu apă pt. culturile de câmp și culturile de orez și îndeplinirea cerințelor numai pentru culturile de legume);
• reducerea temporară, cu maximum până la 50%, a debitului minim pentru debit ecologic;
• reducerea alimentării cu apă alocată unităților de pescuit;
• reducerea treptată a alimentării cu apă pentru utilizări industriale (după epuizarea tuturor posibilităților de raționalizare a utilizării apei, inclusiv efectuarea de revizii, reparații etc.), conform programelor preliminare de restricții elaborate de beneficiari;
• restrângerea parțială sau totală a alimentării cu apă a unităților industriale, care sunt strâns legate de poluarea apei;
• restrângerea intermitentă a alimentării cu apă a centrelor populate, a unităților de servicii populației, precum și a unităților zootehnice.

În cazul deficitului de alimentare cu apă, cauzat de secetă prelungită – secetă hidrologică sunt stabilite următoarele praguri:

• FAZA NORMALĂ (TREAPTA I)- cand alimentarea cu apă este mai mare sau cel puțin egală cu pragul debitului prealerta, dar poate asigura cerințele de apă ale utilizatorilor;
• FAZA DE ATENȚIE / AVERTIZARE (TREAPTA II) – când alimentarea cu apă este în scădere, dar poate asigura debitul minim necesar utilizatorilor;
• FAZA DE RESTRICȚII (TREAPTA III)- când alimentarea cu apă este mai mică decât debitul minim necesar utilizatorilor.

Foto: Argeș-Vedea- Pecineagu este unul dintre cele mai mari baraje de anrocamente din Europa, fiind  încadrat în clasa I și categoria B de importanță. Acumularea și barajul Pecineagu de pe râul Dâmbovița fac parte dintr-un sistem de amenajare complexă prin care se asigură fără restricții alimentarea cu apă a Bucureștiului / Sursa: Apele Române