Avertismentul Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România: Autoritățile RESPING în masă acordarea vizelor pentru muncitorii străini

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă din România avertizează asupra unui nou fenomen care afecteză grav aducerea personalului străin în țară. Este vorba despre un val de respingeri fără precedent din partea autorităților pentru dosarele muncitorilor străini care aplică pentru viză de muncă în România.

Pentru prima dată, între 25% și 50% dintre candidați sunt respinși, unul din motivele cele mai frecvente fiind că nu sunt buni cunoscători de limba engleză.

În Sri Lanka, potrivit ultimelor proceduri, noii consuli țin interviurile într-o manieră foarte exigentă. Aici gradul de respingere al unui candidat care dorește să obțină o viză de muncă în România este de 25%.

EXTERNE Barack Obama, despre rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria: „O victorie pentru democrație, nu doar în Europa”

12:51

EXTERNE Cine este politicianul Tisza al cărui dans electoral a amuzat un milion de maghiari. Ar putea fi viitorul ministru al sănătății

12:36

Într-o singură lună, au fost respinse și mai mult de 50% dintre dosare, față de rata de respingere din ultimii 5 ani. O astfel de situație este cea din New Delhi, unde pragul de respingere ajunge chiar și la 50%.

„Practic, problema se pune la nivelul de cunoaștere a limbii engleze. Consulii noștri cer nivele comparabile de limbă engleză și pentru un IT-ist, și pentru un muncitor care vine să sorteze materiale reciclabile din deșeuri. Este clar că un om care stăpânește limba engleză la un nivel avansat nu ar aplica pentru acest post. Trebuie să corelăm capabilitățile angajaților cu specificațiile postului pentru care au fost recrutați”, a declarat Romulus Badea, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.

Romulus Badea, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă

Această procedură controversată nu este însă una nouă, în schimb ceea ce generează această criză este schimbarea aplicabilității sale. De această dată, Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă susține că există soluții pentru a depăși acest blocaj.

În primul rând, trebuie făcută clar diferența între nivelul de limbă engleză solicitat candidaților si cerințele din fișa postului pentru care a fost selectat respectivul candidat și în al doilea rând trebuie luat în calcul inclusiv istoricul angajatorilor si al agențiilor de recrutare aflate în spatele muncitorilor intervievați.

„Sugestia noastră pentru autorități este aceea de a verifica și istoricul angajatorului sau a agenției implicate în aducerea muncitorilor. Dacă a fost implicată o agenție serioasă, nu o firmă de apartament, care are un istoric fără fraude sau nereguli, care merge în țările sursă și efectuează teste practice cu candidații selectați, atunci trebuie acordat credit și profesioniștilor din domeniu, și angajatorilor, uneori mari contribuabili, care la rândul lor efectuează o recrutare minuțioasă, de cele mai multe ori în persoană și niciodată doar pe bază de CV. Atunci autoritățile ar trebui să evalueze că sunt întrunite toate condițiile fără să fie nevoie să țină acel candidat 20 de minute într-un interviu. La un număr aproximativ de peste 1.000 de dosare, câte se aflau în lucru în Colombo, nu mai vorbesc de cele peste 23.000 de dosare aflate în New Delhi, făcând un simplu calcul, reiese că este practic imposibil ca autoritățile să mai poată face fața întregului process in timp util”, a mai spus Romulus Badea.

De asemenea agențiile de recrutare de la noi suspectează că autoritățile ar avea dorința de a nu depăși contingentul de 100.000 de lucrători străini, în condițiile în care cererea existentă în piață este în continuă creștere, iar cei care au de suferit pe de urma acestor măsuri sunt tot angajatorii români și implicit piața muncii.

„Am observat în ultimul timp o încetinire a ritmului de lucru, pe toată linia de eliberare a avizelor de muncă. Părerea noastra este că autoritățile tergiversează procesul de acordare a avizelor de muncă, găsind fel și fel de tertipuri pentru a rămâne în limita plafonului de 100.000 și pentru a nu suplimenta contingentul aprobat la începutul anului. În urmă cu o săptămână mai erau aproximativ 18.000 de avize disponibile, dintr-un contingent total de 100.000. Conform estimărilor noastre inițiale, în baza analizei datelor publicate pentru perioada ianuarie-martie 2023, plafonul urma să fie atins undeva la mijlocul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Iată că mai avem un pic peste 18.000 de avize disponibile până la sfârșitul anului, în contextul lungirii si tergiversării procesului, și nu al scăderii cererii. Ritmul în care se acordă vizele a fost vizibil temperat. În zona Consulatelor nu scade numărul de dosare restante, iar solicitările continuă să se adune”, a adăugat Romulus Badea.

În condițiile în care motivele pentru respingerea vizei de muncă trebuie să fie rezonabile, deoarece consecințele sunt serioase, angajatorii români se plâng că pierderile în rândul lor sunt imense, pentru că e vorba de resurse alocate unui proces de recrutare pentru un singur candidat pe durata a minim șase luni de zile.

În medie, un angajator român lucrează aproximativ trei luni de zile pentru obținerea avizului de muncă pentru un muncitor străin, după care trebuie să aștepte alte trei luni pentru procesarea dosarului pentru viza de muncă.

Iar când viza este respinsă, tot acest efort este irosit. Mai mult, statul român pierde impozitele și contribuțiile sociale pe care angajatorii le-ar fi plătit pentru acești potențiali angajați, mai precizează reprezentanții Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România.

FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock